121597

Deschid aseară Facebookul şi in News Feed îmi apare opinia pertinentă a unui anume Lucian Mîndruţă. E un tip de la TV pare-se şi a fost like-uit de un prieten virtual. Acest Mîndruţă se ia de viaţa Oanei Pellea care a îndrăznit să critice familia pruncului ucis de maidanezi în Parcul Tei din Bucureşti. Mesajul criticat al Oanei e următorul:

A cere bani recompensa pentru moartea copilului tau, a cere titlul de martir… cand…. (dex-ul da o definitie clara la martiraj)… Eu, pana azi, stiam ca doliul e doliu. Ca interesul e interes. Ca bun simt e bun simt şi Penibilul penibil! Eu stiam ca parintii si bunicii nu pot decat sa si planga copii sau nepotii. Sa si asume partea lor de VINA! Sa ceara dreptate si nu recompensa sau razbunare. Sa ceara solutii, ca drama traita de ei sa nu se mai repete. Solutii! Si nici o SOLUTIE nu poate include termenul de ucidere! Aflu ca exista recompensa pentru moarte. …ca si cand banii pot recompensa. Ca si cand razbunarea, indreptata gresit, poate alina o MOARTE.

ps.

Martirii Reali ai Romaniei nu si au cerut NIciodata dreptul de a fi recunoscuti ca martiri! Pentru ca Adevarul nu urla Recompensa si nici Razbunare! Dumnezeu sa l odihneasca pe Ionut si sa i ierte pe parintii si bunicii lui!

Sunt atâtea lucruri fundamental greşite în toată povestea asta încât nici nu ştiu cu ce să încep. Şi nu mă refer la lipsa cratimei şi folosirea excesivă a punctelor de suspensie. Dar o să mă străduiesc să menţin o coerenţă oarecare în cele ce urmează.

Aflu, în consecinţa mesajului Oanei, că e adevărat. Părinţii lui Ionuţ vor 1 milion de euro drept compensaţie pentru tragedia prin care au trecut. Dau pe cineva în judecată, alături de alţi… oameni(?). Eu zic că ar fi bine să câştige, să se creeze un precedent. Îţi moare copilul (în mare parte din vina ta), capeţi bani! Simplu şi la obiect. Să vezi cum or să sară pirandele cu fofoloancele la înaintare, gata-gata să fete o mână de copii din care să facă conserve de Chappi (cu proteine, pe bune!).

Sau mergi pe reţeta clasică. Laşi o babă relativ senilă cu nişte prunci în parc. Ca bărbat, trebuie să munceşti câteva minute, dacă te ţine. Ca femeie, vreo 9 luni de zile. Ca babă sclerozată şi niţel senilă, încă vreo 2 ani, cât să-l înveţi să meargă şi, preferabil, să fugă de capul lui prin locuri necunoscute. Pruncii dispar, îs ucişi, poftim milionu’ de euro! Destul de simplu, zic. Un salariu demn de 3 ani de muncă dezinteresată.

Dar mai scârboasă e partea a doua a poveştii. Muma copilului vrea să facă demersurile necesare către Patriarhia BORât (Biserica Ortodoxă Română) pentru a-l declara pe Ionuţ mucenic, martir sau sfânt. Nici ea nu ştie, cred, care din variante s-ar potrivi mai bine. Asta pe considerentul că plodul ar fi avut suflet. Ah, şi că sufletul ar fi fost neprihănit.

Ceea ce-i groaznic e că sunt ferm convins că BORâtul a ciulit urechea la acest lucru. Vrea să iasă în evidenţă în ultima perioadă, dat fiind că lumea îi cam sare în cap cu una, cu alta. Şi să vezi de nu fac ăştia din plod, sfânt. Pentru că, nu-i aşa – şi copii care mor de cancer, ucişi de părinţi din nelgijenţă sau de doctori din neputinţă – şi acei copii au dreptul, la fel ca oarecarele Ionuţ, să ajungă sfinţi. Eu aş merge şi mai departe şi aş propune ca şi celulele avortate de mame în curs de demitere să fie uscate şi făcute moaşte. Sunt ferm convins că prin scorţoasa Biblie apare ceva pasaj care ar motiva şi această acţiune „caritabilă”. Deci pirandelor – haidaţi fă mai repede: vă dă şi o zi din calendar numai pentru plodul Chappi! Dacă s-ar chinui puţin tuciuriii, în 9 luni am dubla număru de sfinţi, mucenici şi martiri din calendar.

 

În orice caz, nu uitaţi: Salvaţi Castravetele de Şes! Adoptaţi purecii câinilor maidanezi! Şi demiteţi România!


Alte articole scrise de același autor (Roy Cohn):


Thanks for rating this! Now tell the world how you feel via Twitter.
Ce părere ai despre acest articol?
  • Super tare
  • Util
  • Complex
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Slab

Author

Roy Cohn

So come, my friends, be not afraid - we are so lightly here. It is in love that we are made; in love we disappear.

Comments

  1. DelRey    

    De la o stire relativ trista au inceput sa scoata bani si de pe urma ei…nu ma mai mira absolut nimic.
    Bietul copil a murit , Dumnezeu sa-l odihneasca … oamenii astia nebuni ar trebuii sa stea in casa si sa isi vada de viata in continuare.
    Chiar nu au mila de bietul copil si acum incearca sa scoata cat mai multi bani de pe urma lui si sa il mai faca si sfant pentru ce? Nu stiu… Ce fel de parinti sunt astia? Im este scarba de asemenea oameni la fel si de intregul sistem mass-media din Romania.
    Rusine !

  2. anonymous2013    

    O sa intru in pielea lui Louis, si-am sa zic asa (pentru ca am vazut seria respectiva de atatea ori incat cred uneori c-as putea sa si redau multe din replici pe nerasuflate): „I don’t believe you! Not Roy Cohn! He’s like…the polestar of human evil. He’s the worst human being who ever lived. He’s not human, even.”
    Asa, back to reality now. Apreciam doar nickname-ul in paragraful de mai sus. In mare parte, tind sa-ti dau dreptate. Parintii si bunicii sunt cei care trebuie sa aiba grija de copil respectiv nepot, iar faptul ca neglijenta se plateste scump nu e o noutate. Daca ar fi sa incerc a-mi aminti de alti astfel de „sfinti”- si cred ca si voi va mai amintiti, desi au trecut cativa ani- de o sinucidere a unui elev care avea o aventura cu profesoara lui, i s-a dedicat si un cantec ce elogia statutul lui de „inger”. Eu as pune problema mai transant: odata ce persoane trecute de-o varsta (adolescenta de regula) sunt „incadrate” sfinti, ar fi bine ca aceleasi criterii general valabile sa se aplice tuturor celor ce vor fi ridicati la acest rang, nu? Evident ca un biet copil este neprihanit, iar tineretea lui sta martor dreppt. Cu cat crestem, ne implinim ca oameni si imbatranim, in aceasta lume cruda e aproape imposibil sa mai gasim „sfinti”, pentru ca Diavolul ne imbie, tentatii exista la fiecare pas, iar pacatul stramosesc spalat la botez este inlocuit de atatea alte pacate pe care le facem cu gandul, vorba sau fapta. Iar ingeri mai gasim poate doar in America 😉
    Conceptual, nu am nimic impotriva numirii lui. Numai ca sunt convins, Biserica nu poate numi sute de mii de sfinti si-apoi nu ar fi cinstit fata de toti ceilalti care au avut parte de-o moarte asemanatoare, provocata fie de animale patrupede sau bipede(!), si care s-au nascut, au trait si-au murit in anonimat.
    Altceva ma deranjeaza enorm insa; lipsa de maturitate a conducatorilor (si a locuitorilor deopotriva a) unei tari a secolului XXI, cand nicunde altundeva in Europa nu mai gasesti maidanezi umbland pe strazi si amenintand sau sfartecand bietii copii sau mutiland chiar oameni in toata firea! Cum e posibil dragi romani sa faceti petitie contra eutanasierii cainilor? Chiar nu realizati cat sunteti de absurzi, penibili si inapoiati(mintal de asemenea)? Cat sa mai circulam cu frica pe strazi sau sa ocolim in mod voit cartiere, intersectii, colturi de strada datorita maidanezilor sau a aurolacilor (stiu, a trebuit sa mai introduc o categorie secunda, pe ambele le consider pericole publice)?!
    Una peste alte, nenumarate semnale de alarma au fost trase, dar nimeni nu misca nimic; legile sunt terfelite, promulgate, calcate in picioare si retrase sau anulate, oamenii ies cu frica-n san pe strada si life goes on, nu-i asa?..

  3. Roy Cohn    

    @anonymous2013

    Oh, I’m very human. I also say what I mean and mean what I say.

    Si da, cainii maidanezi violenti trebuie sa piara. Propun sa fie bagati in tarcuri cu bipezi la fel de animalici si sa asteptam rezultatul. O solutie mai umana nici nu cred ca s-ar putea propune. Ar fi un spectacol pentru care as si plati. Iar in randul bipezilor se incadreaza neaparat si politicieni si figuri de autoritate corupte.

    Ce e si mai transant e felul cum oamenii vad pierderea unui copil in comparatie cu cea a unui adult apt de munca. Ce a oferit copilul respectiv societatii? Din prisma familiei da, inteleg atasamentul emotional. Dar ce ne facem cu zeci, sute de oameni adulti ce mor zilnic in accidente ori ca victime ale unor crime? Ei au produs ceva, au ajuns sa insemne ceva. Copilul a avut bunavointa de a se naste. Si daca argumentul e ca ar putea si el produce ceva – eu zic ca n-ar mai trebui sa mancam oua. Cine poate contesta ca o gaina, la un moment dat, n-ar putea salva omenirea? Si noi ne semnam sentinta mancand oul din care ar urma sa apara.

     

    P.S. Stiu ca ouale de consum sunt, in mare parte, sterile si nu ies pui din ele. Daca indrazneste cineva sa comenteze pe aceasta latura, ii transmit cu stima „Esti idiot”. Si daca esti muiere, tot idiot esti.

  4. Über Sharia    

    You Sir, are not human!

  5. Roy Cohn    

    @Über Sharia

    Would you care to elaborate on that?

  6. grid    

    Situațiile cu impact emoțional semnificativ nu pot fi judecate cu dreaptă măsură atâta vreme cât intervin opinii și atitudini părtinitoare. Paradoxul e, însă, că impulsul de a regla astfel de situații provine tocmai din interesul direct al părților implicate, interes mărturisit sau nu, uneori chiar necunoscut celor implicați.

    Prejudecata („bias”), așa cum o arată și numele nu ne lasă să gândim corect, intervenind undeva înaintea formării gândurilor noastre și provenind probabil din bazinul inepuizabil al emoțiilor care ne-au șlefuit experiența și modul de a gândi de-a lungul anilor. Prejudecata este o judecată „înclinată” înspre experiența personală. Prejudecata relevă imposibilitatea de detașare față de subiectul în discuție, imposibilitatea unei analize reci și obiective, precum și parazitarea gândurilor prin interferențe emoționale.

    Chestiunea în cauză nu revine la o alegere între câini și copii și nici măcar la o alegere mai largă, cea dintre câini și oameni.

    Câinii suntem noi. Îi dorim purtați în lesă sau ținuți în cușcă, pentru că noi înșine suntem îngrădiți de reguli și cutume pe care nu le putem controla și asupra cărora nu avem nicio putere. Libertatea maidanezilor ne sperie, pentru că ne-o dorim. Copiii sunt o povară, chiar dacă e vorba despre povara unei comori. Grija pentru copii devine uneori atât de apăsătoare pentru părinți și le răpește acestora viețile până la a-i face uneori să se simtă vinovați că și le vor înapoi. Nu ne putem permite să dăruim libertate copiilor noștri mai mult decât ne putem oferi nouă înșine.

    Disputa evocată mai sus între L.M. și O.P. este de fapt revolta posesorului de copii față de luxul pe care și-l permit unii, cu îndeajuns de multă trufie, de a nu avea copii. E de prisos să spunem că de pe o astfel de poziție părțile nu se vor întâlni niciodată. Aplecarea lor părtinitoare spre propria experiență cântărește mai mult decât dorința de a ajunge la un consens.

    Săritul ăsta la beregată aduce mult a devorare recipocă în plină stradă. Noi suntem câinii despre care vorbim.

    😎

  7. NikOS    

    Nu cunosc foarte in detaliu povestea acelui copil din simplul motiv ca nu ma aflu in tara. Stiu doar atat cat am putut citi pe net despre acel incident.
    Dar pot spune cateva lucruri care poate ar trebui sa fie general valabile.
    Cainii nu au ce cauta sa traiasca liber pe strada. In tarile vestice nu exista maidanezi. Cine iubeste si vrea un caine il tine in curte, in casa etc. Nu liber pe strada. Daca doare pe cineva sufletul de vreun caine maidanez sa il ia in casa si sa aiba grija lui, nu sa ii arunce un os de la balcon si acolo sa se opreasca responsabiltatea lui.
    Este insalubru, inestetic, periculos cu atatia maidanezi pe strazi.
    Cat despre parintii care isi lasa copiii nesupravegheati la joaca etc. Nu se pot numi parinti. In ziua de azi cand se intampla atatea nenorociri cu adultii, tu iti lasi copilul nesupravegheat? Si daca nu era un caine care sa il muste, putea sa fie o masina care sa dea peste el. Dar pur si simplu asta se numeste nepasare din partea familiei.
    Sunt unii care toarna N copii si nu le pasa daca e unul in plus sau in minus si cand da o nenorocire de genul asta peste ei, incearca sa profite cerand dezpagubiri sperand ca asa vor putea ca sa ii hraneasca pe restul.
    La fel cum sunt cazuri cu batrani care vaneaza masini scumpe si se arunca in fata lor doar ca sa capete familia o dezpagubire. Cazuri sunt destule.
    Cat despre „cainii” bipezi din societatea noastra, au existat si vor exista mereu.
    Iar cine adora sa vada maidanezi pe strada nu are decat sa se duca sa traiasca liber in padure impreuna cu lupii. Este mult mai sanatos si pentru ei si pentru societate. 😉
    Imi pare rau daca am ofensat pe cineva prin expunerea punctului meu de vedere.

  8. cristymaykei    

    Romanii{unii} se pricep la toate celea, dar la nimic cu adevarat serios, fac din cacat bici si mai si plezneste, dar nu conteaza ca stropeste si-nputeste.
    Insa cel mai bine si mai bine se pricep la haz, haz de necaz. Iar dintre toti cei care scriu pe blog, TU scri cel mai cu haz, haz de necaz.

    Aia unii[ROMANII}, se pricep si la ceva serios, dar se pricep la ceva serios … pe-afara … din tara, din tara lor. Si ca sa se razbune ca-n tara lor valoarea-i interzisa, o dau pe haz, haz de necaz.

    E sanatos sa ai haz, haz de necaz … nu inebunesti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *