Incep sa cred ca prea multa libertate, mie personal imi strica! Am avut ghinionul sa imi creez propria afacere (mica, e drept) in publicitate si sa nu dau raportul nimanui. Ma scol cand vreau, muncesc cand vreau, pe scurt fac ce am chef si cand am chef. Raiul de pe pamant, nu-i asa? Ei bine, nu-i asa. Am inceput sa ma plictisesc ingrozitor. Atat de lehamite mi s-a facut (desi domeniul inca imi place) incat au venit zile in care nu imi mai venea sa ma dau jos din pat sa ma duc la birou. Si am inteles atunci ca e nevoie de o noua provocare. Si iata ca nu a durat prea mult pana a aparut…

Probabil ca multi dintre voi aveti un cont pe planetromeo.com cel mai popular site european de dating pentru comunitatea gay.

Si tot la fel de probabil ati primit acum ceva vreme prin newsletterul intern al platformei mesaje de angajare. Nici una nici doua, mi-am facut un CV frumusel, o scrisoare de intentie politicoasa cu bla-bla-ul potrivit si am aplicat pentru postplanetromeo_funeralsul de product owner la Erasys, compania care se ocupa cu dezvoltarea platformei (web+app). Stiti si voi cum e, emotii, verifici e-mailul de zece ori pe zi, tresari la orice mesaj nou, doar doar o veni cel potrivit. Si a venit pana la urma complet… nepotrivit. Politicos, e drept dar raspunsul era NU.

Ei dracie, mi-am zis, astia nu vor romani sau aplicatia mea nu a fost destul de interesanta? Am aruncat vechea scrisoare la gunoi (recycle bin de fapt) si m-am pus nervos sa scriu alta. In rezumat suna cam asa: „Bai, aveti un site interesant dar… care e naspa de tot. Ori v-au plecat programatorii, ori designerul nu stie ce are de facut. Folositi tehnologii uitate de lume intr-un aspect pe care nu l-ati mai schimbat de mai bine de 10 ani. Voi va pregatiti de inmormantare sau ce faceti acolo? Sau nu aveti tupeu sa faceti un site mai bun? Pai vin eu si va fac daca nu sunteti in stare.”

Le-am pus si poza asta frumoasa cu un sicriu si, le-am expediat-o din nou cu titlul „Aceasta ar trebui sa fie o scrisoare de intentie. Ei bine, nu e!” Nu ma mai asteptam la nici un raspuns dupa asa o magarie dar macar m-am racorit si le-am zis tot ce aveam de spus. Sincer eram chiar destul de dezamagit de multe functii din site: chat-ul in timp real lipseste, pozele si profilele se deschid intr-o sumedenie de ferestre, si parca peste tot s-a asternut praful si nimanui nu pare sa-i pese.

Surpriza insa dupa cateva zile cand primesc in mail o invitatie la interviu pe skype! Ei, acum e momentul mi-am zis. Unul din intervievatori mi-a fluturat scrisoarea rebela la webcam:

-O recunosti, e a ta? Sustii ce ai scris aici?

Nu mai era cale de intors asa ca am pedalat pe acelasi ton:

-Da si cred ca aveti multe de schimbat pe acolo! Aveti un site interesant, plin de lume dar arata ca naiba!

Nu mai stiu ce le-am spus si cate am scos pe gura, cert este ca in cateva zile am primit o rezervare la avion si hotel la Berlin pentru 3 zile la o proba de lucru. Bineinteles ca mi-au dat ca proba sa imbunatatesc cea mai enervanta si plictisitoare functie de pe site (cluburile) dar am muncit 10 ore la o prezentare de 15 minute si in final i-am vazut zambind. In interviul de dupa prezentare managerul m-a intrebat:

-Ei, te vezi muncind aici? Crezi ca te-ai putea adapta la Berlin si la oamenii de aici?
-Vrei calule ovaz, ma gandeam eu? Of course, i-am raspuns. Am I that lucky?

Sunt gata sa jur pe ce vreti voi ca nu am mancat nimic urat mirositor cand am fost mic, si nici acum nu am fetish-ul asta (desi in Berlin sunt destui care il adora) dar… am fost fericitul ales din aproape 200 de candidati. Nu-mi mai incapeam in piele de bucurie. Nah, tzarane, te-ai lipit de-un job in Germania! Stai in birou, f..ti buha si la urma iei banutul fain! Aleluia, Berlin, tine-te ca vin! Intr-o luna imi vandusem afacerea, masina, am bagat cheia apartamentului in buzunar si dus am fost.

Au trecut de atunci 6 luni. Am invatat o gramada de lucruri si am senzatia ca abia acum incep sa inteleg. Lucrurile la o platforma mare cum e Planteromeo merg lent, au nevoie de multe teste si verificari pana sa se lanseze o functie pentru ca nu iti permiti sa gresesti. De obicei. Dar las ca ma ocup eu de creat incurcaturi :) S-a cam prabusit mitul preciziei germane, cel putin pentru mine. Erori se fac peste tot acolo unde sunt oameni (desi uneori am senzatia ca am un magnet special in buzunar si toate vin la mine) dar macar lucrurile evolueaza in bine. In plus lucrul care mi-l doream cel mai mult adica o platforma nou nouta a inceput incet incet sa prinda contur. Mai multe nu spun, dar stati aproape pentru ca 2014 o sa aduca niste surprize frumoase. Cel putin asa speram noi.

Cam atat pentru seara asta, tineti aproape pentru ca o sa intram impreuna in viata de noapte gay a Berlinului si chiar mai mult, o sa va ajut sa aruncati cate o privire in spatele usilor inchise din laboratorul de creatie planetromeo! Daca aveti intrebari, nu ezitati sa puneti un comentariu si promit sa raspund tuturor. Iar daca aveti idei despre cum ar trebui sa arate site-ul sau aplicatia de mobil in viitor, alegeti formularul de sugestii de pe site si scrieti cu curaj. Citesc zilnic fiecare mesaj si daca ideea e valoroasa, mai devrem sau mai tarziu o veti vedea materializata. Nu cereti real-time chat, webcam, timeline sau alte footprint-uri creative pentru ca astea vin zilnic 😀


Alte articole scrise de același autor (cflorinc):


Thanks for rating this! Now tell the world how you feel via Twitter.
Ce părere ai despre acest articol?
  • Super tare
  • Util
  • Complex
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Slab

Author

cflorinc

Made in Romania. Plecat in Berlin in echipa de dezvoltatori Planetromeo.com. Sunt un lenes fara pereche si scriu doar pentru ca uneori nu mai rezist ideilor care urla sa iasa. Ador prostia pentru ca ne ofera atatea momente vesele si ne face sa ne credem mai inteligenti decat suntem.

Comments

  1. cristymaykei    

    Cred ca sunt singurul gay din Romania care nu are cont pe Romeo, am avut dar l-am sters demult, iar apoi viata mi-a oferit detula treaba ca sa mai pot avea am timp liber altfel decat in vis, iar acum sunt prea bulversat ca sa ma mai pot delecta cu altceva decat o cafea buna in fata DarkQ-ului sau a unui film ratat din ultimii 3 ani.
    Imi place articolul tau. Faza cu vandutul si plecatul lenesului furios care-a aruncat cu coparselul[sicriu] in Romica m-a amuzat teribil, cea cu aruncatul privirii prin ograda lui Romeo pare interesanta.
    Acum intreaba un psiholog bun ce inseamna cand schimbi brusc ceva in viata unui om, mai ales atunci cand acel lucru a ramas neschimbat de foarte mult timp.
    Poate tehnologic e bine venita schimbarea dar mare atentie la impactul avut asupra utilizatorilor.
    Nu spun acum ca nu e bine o schimbare, dar trebuie avuta in vedere categoric partea Umana. Cum simte cel din fata monitorului conteaza cel mai mult si este de preferat sa apara cat mai putin suparati de schimbare, ca nostalgici suparati sigur o sa existe.
    Ideal ar fi sa existe doua platforme separate, una noua si cealalta sa ramana asa cum este neschimbata deloc, iar timpul isi v-a spune cuvantul in alegerea pentru fiecare platforma. Ar costa prea mult doua platforme?

  2. cflorinc    

    @cristymaykei ai perfecta dreptate. Si este logic ca daca lucrezi la ceva nou nu arunci complet ceea ce era vechi. In momentul de fata oricum sunt mai multe platforme care lucreaza in paralel: versiunea desktop, versiunea touch, IOS app, Android app si Android uncut. Deci, suntem familiari in multi-environment 😉

  3. cristymaykei    

    Ce rapid interactionezi. Se pare ca la jucarie noua lenea dispare. Asa sunt si eu, un lenes prin definitie dar care la o jucarie noua ma alerg pana la epuizare.
    Sesizez ca te simti ca intr-o familie acolo, sau poate ma insel?

  4. cflorinc    

    Ai perfecta dreptate din nou. La nou, sunt si eu nou.
    Si da, e o familie faina. De aproape 40 de oameni in Berlin.

  5. cristymaykei    

    Ai adresa mea de mess pe DarkQ sau intra in mesageria privata a DarkQ-ului, de unde imi poti trimite mesaj privat.

  6. doovorbe    

    @cristymaykei „Ai adresa mea de mess pe DarkQ…”
    Să-nnebunesc, nu mai ai cont pe „planetaromică”, deci, ce ți-ai zis: „Iete site… cu… poponari… deci, super scumpo, agăț acilea!” Dau din cap (pe verticală, să-mi afișez dezamăgirea -la modul ironic-) …omâfâgî omâfâgî omâfâgî

  7. cristymaykei    

    doovorbe, urmaresc DarkQ de aproape 5 ani si am fost atat de captivat, incat din 12 septembrie 2010 am decis sa intru in marea familie DarkQ, unde am scris si primul meu articol in data de 21 septembrie 2010 http://www.darkq.net/povestiri/limbajul-daruirii/ , cu o poveste din care ai ce invata. Am continuat cu alte articole care au avut audienta si vorba lui Firemam, citez, ” – Ba esti dus, l-ai intrecut si pe Mos Caciun la comentarii”, lucru ce m-a incantat teribil, mai ales ca venea din partea lui, un tip incendiar ce detesta mediocritatea.
    Practic am dost primul autor care prin articolele lui i-a dat de furca lui Eobert, punandul la munca, sa gaseasca o solutie pentru a se putea citi toate comentariile avute in articol si crede-ma ca a fost destul de munca.
    Cunascatorii stiu ca nu ma refer „La locul de joaca” ci la acest articol, http://www.darkq.net/homosexuali-si-homosexualitate/sotie-versus-iubit-in-relatiile-gay/ , articol care ramane de actualitate si azi.
    Am continuat su cu alte articole care au placut si prin care am starnit curiozitatea unora dintre colegi de-a ma cunoaste si care au inceput firesc cu comunicarea prin mesageria privata a DarkQ-ului, dandune adresa de mess, apoi numerele de telefon, apoi chiar ne-am intalnit fata in fata, progresand cu dorinta mea, de-a ne reuni toti autorii din tara intr-o locatie, unde sa fie bine si accesibil pentru toti. Am avut sprijin din partea destulor autori pentru aceasta actiune, politica lui Robert la acel moment fiind contrara pentru simplul motiv ca putea dauna DarkQ-ului, din cauza neintelegerilor, antipatiilor, invidiilor, barfelor care apar intodeauna atunci cand e vorba de oameni.
    Totusi Robert, nu doar ca s-a lasat convins de noi, ci chiar a organizat prima intalnire a DarkQ-istilor si pot spune cu mana pe inima ca a facuto bine, reazultand prima si cea mai tare intalnire a DarkQ-istilor de pana acum. Acum fie vorba intre noi, nu au fost decat doua, este o traditie ce inca incearca sa prinda, vom vedea daca devine cu adevarat traditie in timp.
    Sa continui!
    Din pacate viata pune la incercare fiecare om intr-un fel sau altul si bineinteles ca nici eu nu puteam face exceptie de la regula, viata dandu-mi incercarea destinata mie.
    Datorita acestui aspect, am fost practic disparut de pe DarkQ, dar acest aspect nu insemna ca am si parasit DarkQ-ul.
    Acum, la acest moment, viata mi-a schimbat tipul de incercare, una mult mai grea de indurat decat cea de dinainte, dar una care macina psihic si imi da timp fizic din belsug, timp pe care obligatoriu trebuie sa mi-l umplu cu ceva.

    Am scris aceste randuri, Nu pentru tine doovorbe, ci pentru ceilalti cititori de bun simt, care nu trag concluzi false de can-can si judeca pe celalat dupa comportamentul propiu.

  8. cristymaykei    

    Imi cer scuze ca am pocit numele tau Robert. Si pentru greselile de gramatica. Le-am observat abia dupa ce m-am linistit un pic si am recitit comentul.
    Intodeauna exista oameni ca doovorbe care reusesc sa te scoata din sarite.
    Politica mea era de-a nu-i baga in seama, de-a nu-i lasa sa te lezeze, de-a nu-ti pierde timpul aiurea, mai ales ca tipologia acesta este una de tata care se hraneste cu invective duse pana la absurd si caru-i-ai place sa murdareasca tot ce simte in complexul sau ca este curat.
    Probabil ca este o lege a naturii, sa existe si fiinte de gen.
    Nu ati observat uneori, ca exact atunci cand ati terminat de facut curatenie in casa, exact atunci se nimereste o musca sa se sparcuie in curatenia facuta de tine?

  9. doovorbe    

    @cristymaykei: Nu ai citit un cuvânt din comentariul meu: ironic. Plus „omâfâgî” x 3, golaveraj: anonim cu iscălitură.

    Deci, destindeam atmosfera lugubră desprinse din propriile-mi „drame” poponamifere citite prin articolele altora. Ce vrei, caut și eu un liant cu lumea înconjurătoare.

    Său (englezism), la cât te-ai zbătut să raspunzi pentru trei rânduri… (urmează pronunție nazală, ca când ești răcită și cu mucii grămadă în orificiile năsoase): Î’cepe cu î’ceputu’, pupușa. Ce te roade? Ce te macină? Pă u’de u’bli tu? E frumos afară?

    Dacă și de data asta îmi răspunzi cu link-uri la articolele pe care cândva le-ai scris… te ștampilez cu comportament minunat de Adrian Minune, că numai ăla își ascultă singur muzica și se laudă de cât de minunat este și ce face.

    Je te kiss cu pis (englezism… fără aluzii uretro-renale, ochei? -de asemenea, englezism-)!

  10. Kira    

    Eu am descoperit de curand acest blog si in mod normal nu ar trebui sa ma amestec in problemele altora, insa nu pot sa nu ma implic cand vad atata prostie.
    doovorbe, nu este problema ta ce face sau ce simte cristymaykei, inca nu ai inteles asta? Oo, si ai un vocabular infect, apropo. Tu nu ai invatat sa-ti exprimi opinia fara sa jignesti pe cineva?

  11. doovorbe    

    Kira… am un vocabular infect? Unde am folosit acest vocabular infect, scumpo? :)) Am impresia că îți bat pleoapele rar și citești prea repede (FPS-ului tău îi filează o lampă). Nu m-am luat de cristymaykei, însă, atât tu cât și el, sunteți prea… să înțelegeți glumele altora. Nu orice comentariu este echivalentul unei declarații de război. Vise placute!

  12. doby    

    Este exaltant cand faci ceea ce-ti place, chiar daca uneori n-o faci cu cine iti place. Evit planetromeo ptr. ca arata porno. Nu mi-am facut cont, si nu ma tenteaza (momentan) s-o fac. N-ar strica sa lucrati putin la „prima” impresie.

    @ doovorbe, nimeni nu pare receptiv la farmecul tau exotic. Ai adresa mea de mess. Astept mesaj privat ! :)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *