Răsfoind Internet-ul observ că din ce în ce mai mulți români se plâng de câștigurile din ce în ce mai mici din reclama pe care o vând pe site-urile lor, semn că sistemul de advertising românesc a mai primit un pumn, din cauza crizei economice de astă dată și personal mă îndoiesc că își va mai reveni vreodată.
Sunt prea puține blog-uri de success (si bune) în Romania (Visurat, Zoso, Piticu, Fulgerica, Ciutacu, Dece Blog, Arhi) și e normal pentru că… nu se merită. Nimeni nu foloseste Adsense deoarece click-urile sunt extreme de ieftine, uneori sub un cent/click. Așadar din 100 de click-uri (ceea ce greu de avut, căci rata medie de CTR este de aproximativ 1,5-2,5%) un webmaster face fabuloasa sumă de 1 Euro (Adsense a obligat toți publisher-ii să treacă la Euro de la începutul lui Mai, parcă. Nașpa, zic eu).
Deci, un site cu traffic de 1000 de vizitatori unici/zi, ar avea cam 15-25 click-uri, adică un câștig zilnic de 15-25 eurocenți. Se merită să îți murdărești site-ul pentru atât? Nicidecum.
Ce alte metode de monetizare mai au la îndemănă blogger-ii români?
Poate că banner-ele sunt sunt cele mai uzuale unelte de advertising în cazul blogurilor românești. 125×125 sau 300×250. Prețurile variază dar nu cred că depășesc 50 de Euro/banner/lună, asta in cel mai bun caz. Dar și aici sunt neajunsuri pentru că advertiser-ul roman nu va avea niciodată bannere bune, care să nu agreseze vizitatorii unui blog unde și-ar dori să le apară reclama. Adică… trebuie să fii disperat de-a binelea să accepți să îți pui un banner care blincăie (chiar n-am găsit termen mai bun) ca o instalație de pom stricată. Exact acestă disperare duce la o blogosferă din ce în ce mai prostă, fară articole de calitate, design prost.
Blogosfera românească este format din câteva bloguri vechi, consecrate oarecum (majoritatea sunt cele enumerate mai sus) și bineînțeles blogurile așa numitelor vedete de duzina (în caz ca nu știați orice vedetă, dar absolute ORICE vedetă… trebuie să aibă blog și cont pe Facebook) și ale politicienilor. Așa… ca o paranteză: nu e nicio diferență între blogurile politicienilor si reclama cu Cosmidiscu’ pulii care te scapa de orice fel de durere de spate în cel mai scurt timp, redându-ți astfel viața fericită de locatar de bloc care plantează flori în gradina de 2m/2m din spatele blocului.
Toți copiii au acum blog și visează la sute de Euro/săptămână, mașini tari și femei siliconate: scrii două-trei prostii pe zi (și alea copiate din altă parte), mai pui vreo două embed-uri din Youtube, faci o poză la ce ai prin frigider și gata blogu. România, wake up!!! Se fac bani, dar nu din blogurile românești.
De ce nu se fac bani din blogurile românești?
Explicația este foarte simplă. Noi suntem 20 de milioane de români. Din ăștia 7 milioane au acces la Internet, din care doar 2 milioane intră regulat pe net. Neavând piață de desfacere e normal să nu existe advertiser, să nu existe o concurență sănătoasă și în consecință să nu existe profit.
Din nefericire (sau poate că nu) în ultima vreme am o părere din ce în ce mai prostă despre România, mă simt din ce în ce mai pierdut și nimic nu mă motivează să fac ceva constructive în căcatu’ ăsta de țară. Facultățile sunt fabrici de șomeri, infracționalitatea a ajuns la cote alarmante (și va fi și mai rău), intrii în spital cu apendicită și mori de septicemie și câte și mai câte. Totuși, avem patinoar care a costat de 3 ori mai mult decât cel mai tare patinoar din Germania și Ministerul Finanțelor a investit 100 de milioane de Euro în camere cu infraroșu, binocluri și aparatură IT pentru a opri evaziunea fiscala (da’ nu-i bai că la Posta Română au ramas aceleași imprimante cu ace, ca să ne amintească parcă de faptul că unele lucruri nu se schimbă niciodată).
Așa se face că online-ul românesc a murit înainte de a se naște doar că nu l-am avortat încă. Așa, din plăcere.
Foarte folositor articolul, în special pentru cei care se gândesc să aibe un site care va fi monetizat cu Adsense într-o bună zi. Sunt totuşi bloggeri români foarte buni, care au talent la scris şi care chiar se dedică, dar din păcate foarte puţini la număr, şi ăştia care sunt se pierd printre ratatii de care ziceai şi tu.
Referitor la ultimul paragraf, aici ai din nou dreptate, nimic nu se întrevede BUN pentru România asta infectă. Pensionarii se sinucid pe capete, părinţii îşi mint copiii că pleacă dincolo la lucru şi se spânzura în masă, oare ce urmează? România este exact ca un avion cu 2 motoare futute: the only way is DOWN, şi solul este al dracului de dur. Noi, ca şi pasageri, ce facem? Aşteptăm impactul cu solul sau sărim de bună voie şi murim decent, decât omorâţi de avionul nenorocit în care suntem? 😉
@Persona non Grata,
Azi chiar m-am caznit sa gasesc un blog romanesc care sa aiba Adsense pe el si guess what? Nu am gasit.
Cand spun “blog” ma refer la blog in sensul in care sa fie un site cu o anumita vechime, ceva Alexa (adica sa fie si citit ca nu orice cacat cu 5 pagini sau cu cate un post la doua luni) si macar nume de domeniu propriu… nu gigel.wordpress.com sau gigel.blogspot.com… de unde poti sa zbori imediat ce ai incalcat ceva de prin TOS-ul lor…
Si nu, nu sunt rau cand spun asta: e atat de mult gunoi out there incat uneori ti-e si frica sa intrii pe vreo adresa pe care nu o cunosti. Apoi, mai e si o chestie din asta… ce faci cand vrei sa scapi de frustrari sau de neputinta de a face ceva mai bun? Iti faci blog, normal si te rogi de toti cunoscutii sa comenteze. Cacat.
Eu, ca advertiser, de ce as vrea sa imi apara reclama pe bloguri din alea? Cine este readership-ul? Este targeted?
Daca stie cineva engleza bine (si nu din alea cu “ail bi bac”), calea spre “mai bine” nu include Romania. Parerea mea. (Nu trebuie sa fii nush ce guru al Internet-ului ca sa judeci putin, nu?) Cei care o fac de placere, e alta poveste.