shadow

Nici nu am aterizat bine în această vară la Berlin că primesc o invitație. Unul dintre colegi lucrează în week-end ca barman la Berghain kantine, un local (nu, nu faimosul Berghain ci taman lângă el) unde se organizează periodic party-uri gay cu muzică house. Se oferă să mă pună pe lista invitaților, așa, ca un dar de bun-venit. Accept mai degrabă din curiozitate decât pentru că aș fi avut chef de club. Evenimentul, Pet Shop Bears este dedicat ursuleților gay și admiratorilor lor. Știți și voi, ursuleții sunt în general bine făcuți sau cu burtică și au o frumoasă blăniță care le împodobește fața. Adică, exact ce îmi place mie!

Ajung la intrare însă pe lista oficială sunt de negăsit. Ei drăcie, am făcut atâta drum, plătesc intrarea și asta e. Ooops, se luminează brusc Cerber-ul de la intrare, își aduce aminte ca mai are o mica listuță făcută din pix probabil înainte de a începe. Ei da, aici apar și eu. Dintr-o dată îmi zâmbește amabil, îmi pune grațios ștampila regulamentară și-mi deschide ușile raiului. Și e rai într-adevăr! Sunt atâtea fețe adorabile, atâtea perechi de ochi mă privesc încât îmi vine să-i iau în brațe pe toți. Dar mă adun repede și caut garderoba. Apoi evident barul. Barmanul este fericit să mă vadă, îmi face cinste cu un shot de tequila și o bere, povestim scurt apoi trebuie să se întoarcă la clienți.

Mă uit în jur și mă jur că o încăpere mai oribilă nu am văzut în viața mea la un party. Vopseaua se scorojește pe pereți și pe alocuri riscă să îți cadă în cap, cimentul de pe jos nu are nimic care să îl facă mai prezentabil, geamurile acoperite cu tablă, ușile smulse din tocuri, țevi tăiate anapoda și canapele desfundate dau atmosfera unui bloc din Ferentari. Mulțimii însă nu pare să-i pese. Se dansează în delir, se bea la greu se fumează (iarbă sau orice altceva) și se povestește în toate colțurile în care nu se dansează.

Nu prea am chef de dansat așa că ochesc lumea din jur. Ma așez pe un calorifer dezafectat lângă un tip atât de drăguț încât l-aș lua acasă în secunda următoare. Se uită la mine, îmi zâmbește și dăm noroc. Apoi fără să spună nimic mă sărută și-mi împinge din votca pe care o avea în gură să o gust și eu. Gestul lui mi se pare atât de pervers și neașteptat încât mă paște o erecție pe care nu o pot controla. E clar, am răbdat destul în România, se pare că voi recupera din plin aici. Are probabil ochi căprui închis dar în semiobscuritatea clubului par negri și asta mă înnebunește. Nu e nevoie să vorbim prea mult. Oricum e greu să ne auzim în vacarmul care îți sparge urechile. Îmi arăt totuși nedumerirea, de ce o locație atât de oribilă?

– Oribilă? Dar e una din cele mai cool locații din Berlin! E autentic!!!!!

Și atunci încep să înțeleg perspectiva inversată a vieții de noapte din Berlin. Plictisiți de birourile impecabile, de locuințele moderne, de sumedenia de lucruri noi, curate și bine întreținute dar atât de lipsite de personalitate, berlinezii găsesc o discotecă într-o clădire părăsită care a rămas neatinsă drept un lucru insolit, „autentic” în mizeria sa și prin urmare iubit. E un loc unde nu-ți pasă cum arăți, cine ești și ce faci. Tot ce contează e sa fii tu însuți și să te manifești așa cum ești, fără teamă că o să te judece cineva. Iar asta face lumea să se dezlănțuie complet. Povestim puțin apoi se ridică fără să spună un cuvânt și dispare. Mă simt de parcă biletul biletul câștigător pe care tocmai l-am tras e uitat în buzunarul blugilor din mașina de spălat care se învârte impasibilă. Probabil e prea euforic ca să știe ce face.

În fața mea e o scenă care probabil va mai dura mulți ani până să o vedem și în România. Un tip în scaun cu rotile dansează înconjurat de lume. Și mi se pare atât de fascinant modul în care o face încât sunt de-a dreptul fermecat. Nu doar ca îi lipsește orice urmă de complex de inferioritate dar e pur și simplu în extaz. E fericit, face scheme trăznite cu mâinile și restul corpului pe care și-l poate mișca iar cei din jur îi răspund cu aceeași monedă și îl provoacă încântați. E atâta naturalețe și firesc în gesturile lor încât lacrimile mi se înnoadă în gât pentru bucuria lui. M-aș pune în genunchi în fața lui să-i mulțumesc și lui și celor din jur pentru spectacolul extraordinar dar mă abțin. Pentru restul lumii, nici măcar nu e ceva interesant, e doar un fapt banal al distracției dintr-o noapte de week-end dar pentru mine e o lecție de umanitate de care am nevoie.

Mă uit în jur și-l văd pe ursulețul meu cum se sărută cu altcineva. Mă trece un fior de gelozie apoi îmi vine să râd. Ce idiot sunt! Lumea se simte bine și se distrează, ce mă aștept la un club? Să plec însurat de aici? Mi-aș da două palme să-mi treacă. Dar nu îmi dau. În schimb mai șterg un shot plus o bere. Cum nu sunt obișnuit să beau prea mult, simt că mi se bălăngăne gălbenușul în cap. Dar mi-e bine și nu imi mai pasă de nimic. Probabil e momentul sa îmi dau drumul pe ringul de dans. Și o fac până uit de toți și toate, e doar muzica ce curge prin vene, îți anesteziază gândurile și-ți pune jar pe călcâie.

Nici nu realizez câte ore au trecut. Însă telefonul spune că e șase dimineața și văd că lumea s-a mai rărit. E clar, ar trebui să plec spre casă. Telefonul ma felicită. Programul de monitorizare a mersului pe jos îmi spune că am alergat deja 12 km. Oare numai atât să fie distanța dintre cer și pământ?


Alte articole scrise de același autor (cflorinc):


Thanks for rating this! Now tell the world how you feel via Twitter.
Ce părere ai despre acest articol?
  • Super tare
  • Util
  • Complex
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Slab

Author

cflorinc

Made in Romania. Plecat in Berlin in echipa de dezvoltatori Planetromeo.com. Sunt un lenes fara pereche si scriu doar pentru ca uneori nu mai rezist ideilor care urla sa iasa. Ador prostia pentru ca ne ofera atatea momente vesele si ne face sa ne credem mai inteligenti decat suntem.

Comments

  1. Adi    

    ” Sunt atâtea fețe adorabile, atâtea perechi de ochi mă privesc încât îmi vine să-i iau în brațe pe toți”- i get you :)
    Am auzit si eu ca occidentalilor le plac locurile autentice/rustice, wild. Cum noi, traind printre ele nu prea le apreciem, asa le apreciaza cei care traiesc in medii foarte civilizate, tehnologizate.
    Ps- care a fost dress-code-ul in acea seara? 😛

  2. cflorinc    

    Nu era dress code, cel putin nu la party-ul ala. O sa vina relatari si de la party-uri cu dresscode 😀

  3. Adi    

    Imi imaginam ca dress-code-ul era muschi (si cu ceva osanza pe alocuri la burtica), pilozitati, ceva leather si bustul gol :)

  4. cflorinc    

    merg mai mult la party-uri cu… un-dress code 😛

  5. cristymaykei    

    Captivant scris.
    Daca te duceai c-un ursulet de plus sigur se facea coada pe langa caloriferul ala dezafectat.
    Nu stiu de ce dar mi-l inchipui pe FireMan acolo c-un ursulet de plus, e genul care face chesti de tresti.
    Hahahaaa, ce incendiu ar fi iesit.

  6. cristymaykei    

    Ah Adi, am uitat, Tu acolo nu aveai voie sa mergi, sigur te-ai fi inecat, hahahhahahahaaaaa!

  7. Adi    

    Cristi, ma inecam in ce, sau… cu ce?

  8. lex21    

    @cflorinc tare articolul,am tot asteptat un asemenea articol despre cum se distreaza defapt lumea în Occident că vorba aia … în Românica noastra știm deja :))
    am auzit și eu cazuri dar scurte despre cum se distrează defapt cetățeanul de rând afară,însă repet erau scurte. :)
    dar iată ca acum aflu de la tine mai pe larg . super tare :)

  9. cristymaykei    

    Dragul meu Adi, te inecai in ursuleti, dragule. Iti dai seama sa fi printre atatia ursi sexi, hot, pusi pe distractie?
    Ce mai, raionul de jucarii erotice pe gratis incercate.

  10. Adi    

    Unde pusi pe distractie? Sa saruti pe cineva si sa pleci ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic nu e distractie, lol.

  11. cflorinc    

    Woof e un bar care imi e tare drag si care e preferatul ursuletilor. Sa-i vezi cat sunt de pupaciosi acolo 😀

  12. lex21    

    nu ar strica sa vedem și în RO așa ceva,asemenea localuri .:))

  13. RobertG    

    Imi cer scuze ca va stric distractia cu ursuleti care se pupa intre ei, insa: nu stiu a editat/aprobat acest articol, dar mai macar niste line break-uri intre paragrafe nu se putea baga?? Arata ca dracu un bloc de text contact pe care tre’ sa il parcurgi cu lupa.

    Mai jos, mai multe informatii:

    Scannability and Readability in Web Writing Reading online is 25% slower than reading from printed material, and it’s harder on the eyes. Web users scan for information rather than reading content word-by-word, so we need to break down the text. Use short headings, lists, and short paragraphs to make content more scannable. Headings Use headings and sub-headings to organise the page into sections and help readers find specific topics and information: Include key words from the associated paragraphs.

    Keep headings and sub-headings short, a maximum of 4-8 words.

    Lists

    Lists draw the eye, so break down important information into concise list items. Check long sentences. If there are a lot of commas, colons, and/or semi-colons, try pulling the points out into a list. Keep the text for each list item short – a 5-line list item isn’t a bullet point, it’s a paragraph with a bullet in front of it. Have no more than 9 items in a single list.

    – Keep lists to a maximum of two levels.

    – Use numbered lists where the order of entries is important.

    – Use bullet point lists where the sequence of entries isn’t important.

    – Ensure each list is introduced by at least one line of text.

    Paragraphs

    Short paragraphs keep content scannable. Many readers will scan only the first sentence of each paragraph – perhaps the first two sentences if they’re very short. Get to the point straight away, in the first line.

    – Build each paragraph around a single idea.

    – Paragraphs should be no longer than 40 – 70 words.

    – Paragraphs should be no more than 5 lines.

    – Keep summary paragraphs to 30 – 50 words.

    – Try to vary the size of paragraphs.

    Bold Text

    Use bold text sparingly. Using bold text for emphasis on the Web is a cheap trick. It looks unprofessional.

    Don’t use bold words inside prose text. Keep bold for headings and – if you absolutely have to use it – restrict bold text to the lead-in at the beginning of a paragraph.

    If you have to bold text to emphasise words inside a paragraph, the paragraph is probably too long. Try breaking it into two paragraphs (or more).

    Remember – making everything bold, effectively renders none of it bold.

    There’s an exception to these rules when highlighting important information. Even then, restrict bold to Note: or Important! and leave the message itself un-bolded.

    Don’t shout.

    Only use all capital letters if you want to SCREAM at the reader – otherwise, keep it down to a conversational level by restricting capitals to their proper places.

  14. RobertG    

    Ah, si inca ceva. categoria Cluburile gay din Romania, contine articole strict legate de cluburile gay din Romania. Nu din Berlin, Budapesta sau Amsterdam.

  15. CM    

    Robert, eşti culmea!
    Apare un articol dinamic în stil, cu poveste interesantă, informativ şi educativ. Da’ pe tine te mute grija că n-are spaţii…
    Pe mine nu m-a obosit deloc, l-am citit atât de fluid încât dacă a fost vreo greşeală nici n-am observat-o.
    Apropo, blocul de text la care te referi era contact sau compact?
    :)

  16. cristymaykei    

    CM iubeste ursuletii, Robert nu, Adi desi saliveaza, sta cuminte, alfel riscand sa-l alerge iubitul cu papucul pe scara blocului, lex21 proceseaza imaginea si viseaza. Cat despre Florin, nici ca se mai poate spune altceva decat ca este inca in soc de extaz.

  17. Adi    

    Robert, eu sunt inculpatul. Jur ca ma pusesem pe editat cu spatii intre paragrafe si restul dar la final, inainte sa dau click-ul, m-am pus sa editez poza, daca imi amintesc corect. Asa am pierdut edit-ul, dupa care am uitat sa revin. Scuzeee :-). Cristi, haha, nu avem decat o pereche veche si trista de papuci pe care eu ii iau in picioare in caz de fugareala pe scara :-P.

  18. cflorinc    

    Robert, iti respect grija pentru readabilitate, o inteleg dar… nu pot fi de acord in totalitate cu ea. E ca si cum ai spune unui compozitor sa puna pauze la fiecare minut ca sa poata stranuta asistenta in voie sau sa manance floricele. Daca o idee trebuie dezvoltata intr-un paragraf nu sunt de acord cu taiatul continutului doar de dragul formei (vechea disputa forma-continut de la Maiorescu, remember?). Asta nu inseamna ca voi face paragrafe kilometrice. Am pus Shift+Enter pentru ca nu stiam cat de mari sunt spatiile (de obicei inestetice) dintre paragrafe. Daca textul e greu de citit, poate ar trebui umblat la template, nu crezi? Sincer as prefera un font cu serife pentru un blog care e dedicat scris/citit-ului, nu? Ceva gen Garamond. Cu Arialul asta nu are foarte multa personalitate, dar e OK si asa. Continutul (sper) conteaza.
    Cat despre restul chestiilor din ce ai dat tu copy/paste, trebuie sa recunosti si tu ca nu toate se aplica. Subtitluri, bold, CAPS nu e cazul. Dar inteleg si voi scrie in consecinta (in ideea ca mai vreti sa scriu). Din nefericire nu pot scrie despre cluburile si viata de gay din Romania pentru ca asta e, obraznicul de mine am nerusinarea sa fiu la Berlin. Oare asta e neinteresant pentru romani? Sa nu mai scriu despre ce e aici? Cred ca merita totusi dar, la naiba, uneori nici nu stiu ce categorii sa aleg 😛

    1. RobertG    

      cflorinc,

      e mai simplu sa parcurgi un text paragrafiat… pe mine de exemplu ma dor ochii sa urmaresc fiecare rand dintr-un bloc de, sa zicem, 50 de randuri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *