In ultimul timp constat ca am o placere deosebita sa privesc fotografii vechi, prafuite, uitate in diverse unghere si care sub praful lor ascund timpuri ireversibile…sunt umbre ale trecutului. Si cred ca tocmai amprenta aceasta ma fascineaza cel mai mult…chipuri ramase necunoscute, locuri imortalizate pe o pelicula ce pare astazi depasita tehnic… insa afectiv niciodata.
Uitandu-ma la o imagine de inceput de secol XX de exemplu, imi inchipui ca as fi acolo sau ca sunt familiarizat cu toate locurile din fotografie.
Este o senzatie care ma face sa caut, sa ma gandesc ce anume impunea romantismul acelor timpuri sau cum am putea sa le reactualizam. Nu are importanta ca sunt din Romania, din Bucurestiul vechi, din Regatul Unit sau din India…important este doar ca acele imagini imi antreneaza mintea pentru a face comparatii, pentru a-mi pune intrebari sau pentru simplul fapt ca sunt sugestive si fara a avea culoare, ci doar in alb si negru.
Atmosfera anilor ’20 de pilda creioneaza portretul unei societati care opteaza pentru libertatea de expresie, care renunta la traditionalel si isi pastreaza rafinamentul. Femeia anilor ’20 iesea in cluburi, fuma tigari lungi in public, dansa pe ritmuri de jazz sau Charleston. Frantuzoaicele isi petreceau timpul prin cafenelele din Montparnasse sau Pigalle. In Bucuresti Calea Victoriei era cea care aduna femei cochete, barbati eleganti si personalitati ale vremii pe care le zareai la Casa Capsa sau la Carul cu bere… Ce lume, ce lume…
Eu mai fac filmulete, experimentale ce-i drept, insa mereu am avut o pasiune pentru factura de imagine veche, prafuita si o folosesc ori de cate ori o pot justifica 🙂
I know that feeling.
Am in casa zeci de fotografii cu rude, stra, stra-stra… si intr-un fel ma simt mandru ca in nici o fotografie nu exista vreo femeie cu basma in cap sau barbat pe marginea campului… cand ajung in Buc o sa scanez cateva si o sa le postez, sunt impresionante, moda de atunci, mobilierul, stilul ala classy…
@Adi – eu unul m-as simti foarte mandru sa am si din alea cu tarani pe marginea campului. Cred ca ruralul imi ofera o imagine mai larga asupra vremurilor unei Romanii prafuite. Lumea pastorala (in extenso) mi se pare mai faina, e mai plina de atmosfera si mirific 😀
@Rauss…probabil si eu ! Dar ce am spus e un fapt!
Eu o am pe bunica cu naframa; si pe mama o am cu naframa! Ambele in poza vechi! Bunicul e in costum national, strabunicile la fel! Si la mine e un fapt! 😀
Cel mai important e sa porti oamenii in inima. Imaginea e o icoana a persoanei. Desi iti aduci bine aminte cum arata o persoana draga ai nevoie de imagine.
Depinde insa si de ce experiente ai avut parte. Am intalnit o persoana care mi-a spus ca nu-si doreste nici o fotografie de-a mamei sale. Mi-a fost greu s-o inteleg. Insa cand stiu cat a suferit din cauza parintilor ii d-au dreptate.
Articolul de fata prezentat impecabil de Rauss (cred ca sunt fan Rauss) mi-a adus aminte de un articol din “Adevarul” de Aurora Liiceanu, unde prezenta realitatea din lumea academica si “cea de jos”.
@Itsfriday – foarte fain. Eu am cutii intregi de poze vechi, doar ca nu aici la mine in Bucuresti. Aici am, dar nu apartin familiei mele, dar in orice caz le pot privi la fel de minunat si impresionat.
@Avocatus – Nu mai sunt fan Aurora Liiceanu de vreo 2 saptamani 😀 . Iar barbatu’su, fostul adica, “marele” filosof Gabriel Liiceanu care in ’90, prin statutul de securist notoriu a obtinut editura Humanitas, e si mai de trimis la culcare 🙂
PS: facem fan-club? :laugh: :laugh: :laugh:
Ok, da-l incolo de scanner, mai e pana cand ajung in Buc. Improvizez cu telefonul, bine ca are camera foto de 5mp si uploadez cateva poze, tineti-va bine sa intrati in atmostera anilor 1900 !
@Rauss. Daca vrei facem.
In fiecare om exista ceva si pozitiv dar si negativ. Cert este ca unii gresesc mai mult altii mai putin.
Sincer mi-a placut acel articol, de modul cum elogia lumea simpla. Poti invata enorm de mult de la oamenii simpli. Acum fiecare judeca cum crede.
Citisem un interviu cu Aurora Liiceanu in care zicea ca ¨a fost educata in spiritul diversitatii¨. In fine.
Despre fotografiile vechi: tabloul idilic pe care ni-l arata este fals. Viata nu era mai frumoasa atunci decat acum, iar pentru cei ce nu aveau atributele corecte (clasa sociala, orientare sexuala etc.) era umilitoare.
@Corneliu – nu-mi spui ceva nou, absolut deloc nou. Doar ca sa nu incerci sa-mi explici ca tu n-ai niciun feeling mai apasator si mirobolant cand privesti de exemplu la poza strabunicilor tai ?:-)
Stati sa vedeti o poza cu stra, stra-stra, si stra-stra-stra….. pana acum probleme tehnice dar rezolv eu. Pana la urma pun in forma de video pe utube si transfer aici cu embed. Am facut un video, a iesit super dar nu pot sa il vad decat eu ca utube mi-a bagat interdicite din cauza melodiei pe care o pusesem. Acum se proceseaza in moviemaker dupa care il pun pe utube. Sper sa nu mai fie vreo problema…
Pai poate m-as uita eu cu nostalgie la poza strabunicilor, daca ar fi ramas vreo una. Insa tot n-as putea sa uit ce fel de viata au avut, cum au pierdut, de pilda, trei copii intr-o singura saptamana (nu erau medicamente si cea mai banala infectie virala putea duce la nenorociri din astea). Si-atunci imi cam expira feeling-ul mirobolant.
Gata si videoclipul. Ce batai de cap mi-a dat…sunetul are o mica problema, nu stiu de ce face figuri cateodata moviemaker-ul, dar asta e. Mai bine videoclip decat un comentariu lung de un km cu poze…
Enjoy !!!!!!!!!!!!!!!!! Ele sunt rudele din familia mea!!!!!!!!!!!
@Adi – foarte faine. Bravos :-* .
Am vazut si eu colajul! Mi-a placut! Incearca sa cauti ceva piese care nu cer licenta pe youtube sau utilizeaza Audio Swap si alegi o piesa! Un clip nu se vede deoarece “This video contains content from WMG, who has blocked it on copyright grounds.” DAR, cred ca e vorba de acelasi clip re-upload-at! 🙂
Nu, nu e acelasi videoclip, adica pozele sunt tot alea dar primul avea ca melodie de fundal “The call”-Regina Spektor. Nu mi l-a permis utube-ul, asa ca am facut altul, am ales coloana sonora de la “The young and the restless” dar nu stiu care a fost problema de sunetul in final e distorsionat, ca piesa pe care am descarcat-o in Winamp suna normal, calitativ. In fine. Nu mai aveam nervii necesari sa fac al trei-lea video…
Ma bucur ca a placut!