Money-flowerDesi titlul poate ca suna ciudat, subiectul pe care as dori sa il tratez in acest articol este legat de echilibrul în cuplu. Din punctul meu de vedere, unul dintre elementele cele mai importante în viața de cuplu este echilibrul intelectual și material dintre cei doi  parteneri. Când vorbesc de cuplu nu mă gândesc neapărat la un cuplu bărbat-bărbat, ci și la cuplul clasic bărbat-femeie.

Nu sunt psiholog pentru a trata ireprosabil subiectul echilibrului intelectual, dar aici este vorba de ceva mai mult decât școli absolvite si așa mai departe. Bine, este oarecum ciudat să pui împreuna într-un cuplu, un doctor în științe, cu o tipă care vinde haine într-un magazin. Inteligența unei persoane nu se măsoară în câte stie respectivul despre Kant și noile curente filosofice, în cultura generală a unui individ. Sunt destui care o fac pe intelectualul și te trezești că îti povestesc ore în șir despre ultimul roman citit, dar atunci când vine nota la terasă au probleme serioase în a calcula restul primit, sau dacă îi rogi sa rezolve o problemă apărută la motor nici măcar habar nu au despre structura sa și ce să deșurubeze prima data. Inteligența unei persoane stă în capacitatea de a rezolva problemele, în alegerea strategiilor cele mai bune care cu cost minim de resurse pot rezolva o situație intervenită, sau să poată face niște proiecții pe termen lung. Experiența si abilitățile cu care pot opera cu diferite noțiuni, pentru a putea face corelații, comparații, se pot raporta la anumite cerințe este un alt domeniu. Și nu în ultimul rând este vorba de abilitatea de a face calcule, si nu ma refer la calcule matematice aici, ci la calcule de natura evaluativa a unei situatii. Și am sa dau un exemplu aici: propui cuiva un anumit proiect împreună care constă in mai multe etape, persoana cealaltă, practic, pentru a accepta, trebuie să evalueze cât este de fezabil pentru ea să reusească sa faca față implementării acelor etape. Gradul de inteligență se reflectă și la capacitatea emoțională, așa zis-ul EQ:  nu ai cum să pui alături doi oameni care nu știu să se asculte de exemplu.

Când ma refer la un astfel de echilibru, mă gândesc în principal la starea în care se află cei doi când s-au cunoscut prima dată.  Dacă în cazul echilibrului intelectual, acesta este invariant de-a lungul relației, în cazul celui financiar starea celor doi parteneri se poate modifica pe parcurs, fiecare om are suișuri și coborâșuri din punct de vedere financiar. Mie, relațiile în care el are mașină, casă și propria firmă și ea, lucrează ca secretară undeva și stă în chirie, nu știu de ce, dar îmi miros a interes.  Dacă este să ajung în pat cu o tipă despre care descopăr ca îmi este net inferioară din punct de vedere financiar, nici nu îmi complic existență gândidu-mă la planuri de viitor, ci aplic metoda „trăiește clipa”.  La fel se întâmpla în situația în care descopăr ca ea, are ditamai firma cu o cifră de afaceri de un milion de euro. În astfel de situații de dezechilibru, este clar că cineva încearcă să mituiască pe cineva, și practic să îl cumpere. Nu îmi place nici să fiu întreținut, dar nici să profite cineva de mine. 


Alte articole scrise de același autor (MrX):


Thanks for rating this! Now tell the world how you feel via Twitter.
Ce părere ai despre acest articol?
  • Super tare
  • Util
  • Complex
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Slab

Author

MrX

just about life, with passion and adrenaline

Comments

  1. cristymaykei    

    La tipe spui ca esti cu ochii cat cepele, dar la tipi?
    ACUM sa nu-mi spui ca vine tipul sexi cand este imbracat si hot dezbracat, vioi si viril si dupa o aventura cu el ajunge sa te aprecieze si sa-si doreasca o relatie de cuplu cu tine, iar tu zici nu pentru ca are tipul bani mai multi ca tine in baca.

  2. MrX    

    @cristymaykei
    Daca tipul este cu mult peste nivelul meu financiar, prefer sa zic pas. Imi place sa fiu un om liber, nu am chef sa fiu mituit pentru diverse chestii !

  3. Dracarys    

    Deci daca omu este peste nivelul tau financiar clar vrea sa te mituiasca cumva, sa iti ingradeasca libertatea…iar daca este sub nivelul tau financiar are un interes…trist tare ca la asta ne raportam cand vine vorba de cuplu, de relatii.

  4. cristymaykei    

    Dracarys ai punctat ce voiam eu sa spun asa ca nu mai e cazul sa repet, dar vin cu precizarea pt MrX si intreb din nou, Bai esti indragostit pana peste cap, tot ii spui, pas?

  5. Ventress    

    Da … deci eu cam genul asta de relatie o am acum. Eu sunt student ( si am sa mai fiu ceva vreme, deci clar nu-mi zboara bani din buzunare) iar el e un tip tanar, destept, ambitios, frumos, bine facut, cu un job pofitabil si … recunosc cu bani. Ne-am intalnit, ne-am placut si de o luna suntem impreuna si ne este chiar foarte bine. Nu stiam la inceput cam care e situatia legata de el, insa pe parcurs m-am lamurit. Pana acum nu m-a mituit cu absolut nimic, iar pe mine nu ma intereseaza banii lui. E pur si simplu o relatie normala. Sincer va spun ce-mi ofera el mai de pret: sunt sfaturi si lectii de viata … despre cum pot sa-mi usurez eu munca si sa ma adaptez diferitelor situatii din viata de zi cu zi. Si nu, nu e genul care „sare din floare-n floare” (if u know what i mean) este un tip cu un caracter impecabil, pot chiar sa spun.

  6. MrX    

    @cristymaykei #4
    Raspunsul este Da. Constiinta si ratiunea sunt mai presus de sentimente! Nu m-am ghidat in viata, cand a fost vorba de decizii majore, dupa sentimente, ci am incercat sa judec la rece.

  7. MrX    

    @Ventres #5
    Sunteti impreuna doar de o luna de zile. Este oarecum irelevant. Si poate ca cel putin la nivel intelectual, sunteti pe acelasi calapod.
    Chestia pe care o am in minte este legata de relatii care rezista in timp: 5 ani, 10 ani, etc. Cu „sotia” mea, ne stim de aproape 10 ani. Cu cel mai bun prieten al meu, ma cunosc de aproape 12 ani.

  8. Ventress    

    Aici da, ai dreptate. Nici nu se pune problema de comparatie. In cazul meu amandoi avem sperante ca ne va fi bine si ne gandim la viitor. Recunosc ca uneori sunt intimidat de „realizarile” lui ca sa spun asa … si el stie acest lucru. Intelectual, suntem cum spuneai tu „pe acelasi calapod”, in fond fiecare reuseste cat de cat se autoaprecieze si sa aiba anumite pretentii de la viitorul partener. Eu, recunosc o mai dau in copilarisme si ma mustra de fiecare data, insa repet, traim cu speranta ca ne va fi bine!
    Si sa revin la subiect, situatia financiara nu o vad ca pe un impediment intr-o relatie (vorbind de alea de durata). Stiu ca e un subiect delicat, chiar foarte insa asta e parerea cuiva poate „necopt” la minte si care inca experimenteaza relatiile interumane.
    Si sa nu uit, la cat mai multi ani impreuna tie si „sotiei”! :)

  9. MrX    

    Este o vorba cu „banii sunt ochii dracului”. Eu merg pe principiul de fair-play: cat pun eu, pune si celalalt cu plusuri sau minusuri care sa aproximeze. Daca celalt partener are probleme cu banii „il ajut ca sa se ajute singur :) „.

    Este important ca cei doi, intelectual si spiritual sa fie in echilibru. Un om nu te poate intelege, daca nu are nivelul intelctual similar. Ori daca nu te poate intelege, nu mai poate fi vorba de empatie, de cam nimic, ci pur si simplu de o relatie de tip „colegi de apartament”.

    Din punctul meu de vedere, relatie inseamna „totul se face impreuna”. Iar cand unul nu poate face, ceea ce poate face celalalt, sau nu intelege ce face celalalt, ideea de totul impreuna se duce pe apa sambetei. Iar a cumpara o masina impreuna, nu inseamna a merge impreuna la facutul actelor, ci a pune banii fiecare fifty-fifty.

    Cu sotia este o relatie de tip „californication”. Ne vedem de 2-3 ori pe an, petrecem concediul impreuna, sarbatorile religioase (Pasti sau Craciun), si/sau evenimentele importante din viata noastra. Anul acesta am fost la Paris, pentru a sarbatori zece ani de cand ne cunoastem. Este ceva de genul: eu ma hotarasc sa o sun, si ea ma suna cand eu vroiam sa o apelez, sau ea se gandeste sa isi cumpere o bluza neagra, si eu tocmai cu asa ceva. Este pur si simplu o mega-sincronizare, in ganduri / atitudini/ idei. Si ceea ce este cel mai important, ca desi suntem la zece de mii de kilometri departare simtim ca suntem fiecare o jumatate.

  10. Dracarys    

    MrX si la Paris tot fifty-fifty a fost serbarea? Si daca nu avea bani de Paris serbati in alta parte? Glumesc. Nu este nevoie sa raspunzi.

  11. cristymaykei    

    MrX e dreptul tău să-ți trăiești viața cum dorești, e dreptul tău să găndești cum vrei, e dreptul tău să rezonezi la ce-ți face ție plăcere, e dreptul tău să ai ideile tale, e dreptul tău să ai orice opinie vrei despre orice sau oricine și nu dorește nimeni de aici să te ingrădească, chiar dacă mie personal, mi se pare că uneori, repet uneori, bați câmpii, dar doresc să ne acorzi și tu, exact aceleași drepturi de care si și tu parte.
    E foarte simplu să faci asta, trebuie doar să te exprimi clar, că aceasta e părerea ta și să accepți că există și alte păreri, care nu sunt mai prejos deloc decât ale tale.
    Nu se face domne să crezi că deții adevărul absolult.
    Mie imi place de tine, te percep ca pe un tip spumos, simpatic care vrea să spună ceva și te apreciez pentru asta, dar aș dori să ți seama de ce ți-am spus mai sus. Fără supărare!

  12. cristymaykei    

    Ventress, ești un norocos al dracului de norocos, Ține-o așa.

  13. cristymaykei    

    MrX, observ că folosești cuvântul soție cu ghilimele și tare aș fi curios să cunosc opinia ta vizavi de acest subiect după ce citesti linkul de mai jos, dacă ai plăcerea si timpul necesar.
    http://www.darkq.net/homosexuali-si-homosexualitate/sotie-versus-iubit-in-relatiile-gay/comment-page-1/#comments

  14. MrX    

    @cristymaykei #13
    Folosesc cuvantul sotie scris cu ghilimele, caci nu suntem casatoriti cu acte, si de fapt este o relatie mai atipica: fiecare cu viata lui, cu planurile lui si un copil impreuna. Petrecem doar vacantele impreuna si / sau sarbatorile.

  15. MrX    

    @cristimakey #11
    Daca este sa facem o clasifficare a oamenilor in functie de procesul de luare al deciziilor oamenii se impart in doua categorii:
    Ganditori = oameni care prefera sa organizeze si sa structureze informatiile, si sa decida in mod logic si obiectiv, pe baza unui sistem axiomatic.
    Afectivi = persoane care organizeaza, structureza si decid pe baza unor sentimente, pe baza unui sistem de valori,s.a.m.d.

    Eu unul personal, in 90% din situatii, sunt „ganditor”. Ma bazez pe logica, in aproape tot ceea ce fac.
    Probabil ca marea majoritate a celor care au considerat articolul plictisitor sau slab, sau nu au fost de acord cu ideile expuse, fac parte din categoria celor „afectivi”.

    Ceea ce mi se pare mie interesant, este faptul ca nimeni, nu s-a ocupat de aspectul celalalt: ECHILIBRUL INTELECTUAL.

    Si acum, am sa imi expun o nedumerire pe care o am. In relatia cu o femeie, e impamantenita ideea ca barbatul trebuie sa protejeze femeia, sa ofere locul, sa merga pe strada spre exteriorul troturaului, si asa mai departe. In cazul interactiunii dintre doi barbati, nu am inteles niciodata de ce, unul trebuie sa ofere si celalalt doar sa primeasca!? In 1% din ONS s-a intamplat ca celalalt sa ma intrebe daca sa cumpere sau nu o sticla de vin.

    Iar relativ la femei, as fi fost de acord cu privilegii sporite pentru femei, daca traiam la 1800. Dar cum, revolutia sexuala a femeilor pentru independenta promoveaza o femeie moderna, ajustarile trebuie sa fie minimale intr-o relatie. Sunt de acord sa intretin sotia atunci cand este bolnava, sau in concediu de maternitate, in rest nu isi are logica.

    La fel, cum imi este greu sa-i inteleg pe aceia care isi intretin iubitul sau iubita, doar de dragul de a avea pe cineva langa ei.

    Si daca te intrebi, da, am avut o „relatie” cu un tip care incerca sa o faca pe intretinatorul cu mine, l-am lasat, odata, de doua ori, dupa care n-am mai mai putut suporta ideea si am incercat sa schimb sensul. M-am simtit enorm de ciudat, sa mi se faca cinste si sa fiu tinut in puf. Si tipul era cu vreo 4-5 ani mai mic ca mine, mai inalt decat mine si destul de bine facut. Ne-am jucat vreo luna de zile prin pat, si incet am incercat sa diminuez legatura cu el

  16. MrX    

    „You are not entitled to your opinion. You are entitled to your informed opinion. No one is entitled to be ignorant.” (Harla Elison)

  17. cristymaykei    

    Oamenii sunt mult mai complecși decât doar cele două categorii în care îi împarți tu, însă nu despre asta doresc să vorbesc acum, e prea mult și prea complicat și oricum eu unul nu am nici timpul necesar pt o despicare a firului in patru.

    Ceea ce mă surprinde plăcut este că ai un copil și chiar dacă ești tată doar de sărbători și vacanțe, ești al dracului de norocos, cunosc destui gay care își doresc cu disperare un copil.
    Să-ți trăiască!

  18. MrX    

    @ cristymakei #17

    Mersi !
    Nu stiu de unde reiese ca sunt gay!?
    Apoi … sa-ti explic si cum sta treaba si cu clasificarile. Un grup de elemente se poate diviza pe baza unui criteriu de diviziune in mai multe grupe de elemente, mai mici bineinteles. Daca criteriul de divizare, si procedura sunt bune, nu ar trebui sa ramana elemente care sa nu apartina nici unei submultimi. Aceeasi multime poate fi divizata in submultimi, in diverse moduri, rezultatand diverse forme de partitionare. Matematica aia din liceu, bat-o cucu, trebuie aplicata atunci cand citesti un text, fie el si un articol de pe un site care contine elemente de psihologie/sociologie/etc.
    Mai pe romaneste: eu am precizat un singur criteriu de divizare a multimii oamenilor: „in functie de procesul de luare al deciziilor”. Conform acestui criteriu exista doua categorii, sau submultimi. Nu neg faptul ca exista si alte criterii de divizare, si nici nu m-am legat de acest aspect. Si da, conform cu un alt criteriu pot obtine alte divizari.
    Nici nu am negat existenta faptului ca oameni sunt mai complecsi. In programare exista un principiu al abstractizarii datelor, adica daca eu am de efectuat o aplicatie care se ocupa cu gestiunea unui magazin, eu voi abstractiza obiectul denumit produs, la cateva proprietati care ma intereseaza pe mine in procesul de gestionare. Deci voi retine denumirea produsului, pretul, greutate, etc dar nu ma va interesa continutul de nutrienti, vitamine, minerale, etc. Asta am facut si aici, am realizat o abstractizare a ceea ce este un OM pentru insera in discutie o abstractizare a acestuia, abstractizare care sa-mi fie utila in cadrul discutiei.
    Remarc ca nu numai tu, dar o mare parte din populatie, are probleme in procesarea corespunzatoare a informatiei din texte scrise.

  19. cristymaykei    

    Dacă cea mai mare parte a populației are o problemă și doar tu procesezi corespunzător informația din textele scrise, nu crezi atunci că problema este la tine, nereușind să te faci înțeles de marea majoritate?
    Glumesc măi, tu prea iei la modul personal totul.

  20. MrX    

    @cristymaykei #19
    Intr-un fel se vad problemele la tine la malul marii, la Constanta, si altfel la capatul celalalt al tarii :)

  21. cristymaykei    

    Te-ai dat de gol, umbli deghizat și joci murdar :)

  22. FireMan    

    Nu cred că poți să implici sentimentele în planuri de profitabilitate decât dacă tu crezi că sentimentele au o anumită valoare monetară, caz în care oricine și-ar afla falimentul, dată fiind instabilitatea „pieței”. A introduce în ecuație o necunoscută, care nu are valoare decât rămânând necunoscută, înseamnă a-ți pierde dreptul de apartenență la acea necunoscută, aka sentimentul de dragoste.

    În fapt sentimentele nici măcar nu ne aparțin. Nu ne aparțin nici iubiții, nici prietenii. Doar banii pot aparține celui care crede că îi merită, încurajat de reglementările în vigoare. Însă ce sunt banii dacă nu recompensarea timpului (pe care într-un fel sau altul îl pierdem) și încrederea pe care o acordăm perisabilității lui? Dar oare timpul ne aparține?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *