shadow

Buna seara,

Tin sa precizez ca nu este prima oara cand accesez blogul asta, la momentul potrivit, sa zicem, ca a fost in mare parte raspunsul la intrebarile pa care eu le aveam. Am descoperit aici oameni care discuta liber despre orice, si sincer mi-a placut chestia asta.

So, imi cer scuze de pe acum pentru eventualele greseli de ortografie sau pentru faptul ca este posibil ca inaintand in povestire sa imi pierd coerenta ( nu este usor sa share-uiesti niste situatii si sentimente care pana acum au fost tinute doar pentru tine).

Acum jumatate de an am descoperit ca nu sunt chiar atat de complet pe cat ma credeam, iesind dintr-o relatie de un an si jumatate, sa zicem ca acea ea, mi-a destabilizat putin echilibrul si ordinea interioara care ma caracterizeaza. Asadar, descopar eu ca intr-o mica sau mare parte, sunt atras si de baieti.. putin cam dificil de acceptat pe moment incat sa incep imediat sa socializez cu persoane gay sau bi, si asa am descoperit blogul vostru, unde pentru o perioada am fost omul din umbra, care urmarea cu regularitate postarile.

Dar nu era de ajuns doar sa privesc, asa ca am intrat pe un site de socializare cu tematica gay, eu o persoana care doar vroia sa vada cum este lumea asta, am luat contact cu oameni care vroiau doar marimi si pozitii, in timp ce as fi preferat un simplu si sincer dialog, recunosc ca la inceput a fost amuzant.. si incepusem sa adopt o atitudine ironica, uneori chiar sarcastica.

Asta pana intr-o zi, cand incep sa discut eu cu un pseudonim de colo, evident ca ne-am mutat pe messenger, apoi la telefon (am observat ca astia sunt pasii standard, era imposibil sa evit vreunu :)) ).

Am descoperit la capatul firului o persoana, aparent, deschisa… un om dornic sa poarte un dialog, dispus sa asculte dar sa si intrebe. Cam asa s-au scurs cateva saptamani, cu discutii de orice gen, incepute pe inserat si terminate tarziu in dimineata. Dupa ore vorbite la telefon, dupa n subiecte abordate a venit si momentul sa ne vedem, si am facut-o … intr-un parc.

Totul a decurs mai mult decat ok, stabilisem dinainte ca daca o sa fie vreodata ceva intre noi, se va ajunge acolo dupa ce parcurgem pasii normali, adica trebuie sa ne cunoastem, sa vedem daca suntem compatibili ca prieteni si abia pe urma sa lasam lucrurile sa mearga mai departe, evident daca va fi cazul. Sa zicem ca in mare parte cazul a cam fost. :)

Si ajung eu acum, sa observ sau mai bine zis, sa imi dau seama ca el nu este chiar asa de transparent pe cat am stabilit amandoi ca vom fi, insa in acelasi timp daca se intampla sa am nevoie de el, la orice ora, indiferent de motiv… este acolo.

Nu sunt genul care sa exagereze sau care sa faca o drama, i-am spus intr-o discutie normala ca am impresia ca ascunde ceva si ca atitudinea lui nu este ok, a incercat sa ma convinga ca totul este in regula… evident ca nu a reusit.

So, what’s happening? (aici este momentul in care eu apelez la experienta voastra)


Alte articole scrise de același autor (Eduard):


Thanks for rating this! Now tell the world how you feel via Twitter.
Ce părere ai despre acest articol?
  • Super tare
  • Util
  • Complex
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Slab

Author

Eduard

Comments

  1. Adi    

    Nu este transparent, in ce sens? Refuza sa raspunda la anumite intrebari, schimba subiectul, este evaziv, sau se face ca uita sa iti spuna unele lucruri, de care afli mai tarziu?

  2. Eduard    

    Salut Adi,
    Am avut destule motive sa cred ca ascunde ceva, nu sunt gelos.. nu am de ce, nu e cazul; doar ca ma oftica faptul ca nu e asa cum am stabilit.

    Pana la urma fiecare actioneaza asa cum doreste, cat timp isi asuma consecintele.

  3. FireMan    

    Cred că orice om are dreptul asupra propriilor secrete. Dacă nu ți le dezvăluie nu înseamnă că le ascunde sau că nu este demn de prietenia/aprecierea ta. Ar trebui să apreciezi ceea ce îți oferă și să nu te aștepți la ceva, oricât de „principială” ar fi prietenia/dragostea pe care i-o porți. Din experiența mea am învățat că așteptările omoară cam tot ceea ce este frumos.
    Părerea mea.

    P.S. Welcome here!

  4. Eduard    

    Salut FireMan, si multumesc.

    Sunt de acord cu tine; in ceea ce priveste intimitatea fiecaruia, respect chestia asta, o acord si o vreau in acelasi timp.
    Slava Domnului, nu am mania controlorii telefoanelor, id-ului de messenger, facebook-ului samd.
    E greu de explicat feelingul meu in legatura cu faptul ca eu cred ca ascunde ceva.

    Apreciez ca am dat peste o persoana de genul pentru prima experienta „pe partea asta”, nu cred ca as fi facut fata cuiva care vroia totul.

  5. RobertG    

    @Fireman, legat exclusiv de „Ar trebui să apreciezi ceea ce îți oferă și să nu te aștepți la ceva, oricât de „principială” ar fi prietenia/dragostea pe care i-o porți. Din experiența mea am învățat că așteptările omoară cam tot ceea ce este frumos.”

    mai, depinde cum privesti lucrurile… si ce fel de personalitate esti. Uneori, la unele persoane, nu merge cu jumatati de masura sau cu virgule.

    Acu’, in cazu nostru’, depinde de ce se vrea de la legatura respectiva. Nu are sens sa te complaci in ceva care nu te fericeste si te face sa ai semne de intrebare. In momentul in care a aparut incertitudinea, e o problema care ori se rezolva cu multa rabdare si ceva tact, ori degenereaza.

  6. grid    

    De ce e nevoie de săptămâni de discuții și de interminabile ore petrecute la telefon până să te vezi cu cineva? Asta spune deja foarte multe despre faptul că există întâlniri care nu-și au deloc rostul, de vreme ce pot fi amânate la nesfârșit. Dacă poate trece o perioadă atât de lungă fără să te vezi față-n-față cu cel cu care te simți atât de bine la telefon, înseamnă că „relația” respectivă și-a cam epuizat potențialul.

    Dimpotrivă, o întâlnire care merită [a fi fost] trăită este una pentru care să nu te sfiești să faci sacrificii aproape imposibile, dacă nu cumva chiar una în așteptarea căreia nici n-ai timp să te întrebi dacă o să fii dezamăgit sau nu. Dacă vrei cu adevărat să cunoști un om alergi în întâmpinarea lui, nu te codești de după ferestre (de messenger) pândindu-i reacțiile. N-are rost să strici farmecul unei întâlniri și bucuria unei cunoașteri autentice de frica unei dezamăgiri (sau de dragul certitudinilor).

    Amânarea întrevederii sub pretextul nevoii de cunoaștere reciprocă este un pretext destul de subțire, o rezervă de care mintea are nevoie pentru cazul în care se va dovedi trădată din punct de vedere emoțional în cazul unei întâlniri directe. Mijloacele tehnice de comunicare reprezintă, contrar aparenței, nu o facilitare a comunicării ci o sublimare a însăși nevoii de comunica în mod real. Comunicarea tehnică nu duce în niciun caz la cunoaștere reciprocă, cel puțin nu în sensul emoțional la care ne așteptăm. E ca și cum ai încerca să cunoști un om citindu-i dosarul de cadre, oricât de bine întocmit ar fi acesta.

    Nu cred că există întâniri premature; în schimb, există multe întâlniri ratate din prea multă grijă de a le pregăti.

    😎

  7. Eduard    

    Salutare grid, pe de-o parte ai dreptate in ceea ce spui… dar stii tu, usor de spus, greu de facut.
    Sa zicem ca au fost destui factori din partea mea care m-au impins sa procedez asa.

  8. grid    

    Măi să fie, ai o viteză de reacție… textuală de speriat. Nici n-am apucat sa editez bine textul… că ai și răspuns :)

    😎

  9. Eduard    

    Haha, sunt in pauza… de invatat.
    Peste vreo 2 ore nu o sa mai am viteza nici la respirat, deci ai picat in momentul oportun.

    Am recitit textul editat, de data asta.
    Ineteresant punct de vedere, dar cred ca stii si tu la fel de bine cum stiu si eu ( asta dupa ce am invatat pentru admiterea la psihologie, pe care nu am mai dat-o din pacate).. ca nu intotdeauna teoria face fata practicii.

  10. grid    

    Teoria nu-i menită să îndrepte practica, ci s-o înțeleagă.

    Prin urmare, teoria nu-i un ideal de atins, caz în care ar deveni ideologie pură. Teoriile bune răspund la mai puține întrebări decât generează.

    Spor la învățat!
    😎

  11. Eduard    

    Ok, dar in cazul asta cum as fi putut eu grid sa inteleg prin teorie, o practica „nepracticata” (suna ciudat, insa la momentul acela nu ma intelegeam nici pe mine, daraminte faptul ca modul meu de abordare nu-mi este de ajutor).
    Deci ca o concluzie, e bine de retinut si de aplicat ce ai spus tu, dar pot face asta abia acum, dupa ce m-am lovit de o situatie in care am procedat eronat sau nu, asta doar timpul imi va arata.

    Multumesc frumos,
    Spor si tie la… orice ai nevoie.

  12. cristymaykei    

    Atunci cand simti ca, ‘ceva’ nu este in regula si simti asta intratat de mult incat o faci public si vrei parerea celor multi, inseamna ca te framanta aceasta intrebare, poate mai mult decat ar merita.
    De regula simtim cand ceva nu este in regula, uneori acordam atentie, alteori trecem peste, dar cand ai sentimentul pregnant ca e „ceva” si incepe sa devina obsesie, ceva-ul” acesta devine o problema ce poate ameninta sau distruge orice relatie, indiferent de nivelul in care se afla.
    Toate comentariile de mai sus au o doza de adevar si sunt perfect valabile, dar te menajeaza. Eu o sa-ti spun direct, Problema e la tine.
    De acord, simti „ceva” ce nu este in regula, ce este ascuns privirii tale si vrei sa afli ce?
    Esre corect sa vrei sa afli.
    Dar intrebi „lumea” in loc sa intrebi persoana in drept sa-ti raspunda sau NU{comentariul lui fireman} si care este singura in masura sa aleagA cum procedeaza fata de tine.
    Apoi asa vezi si in ce ape se scalda, ce si cat este dispus sa-ti ofere, cum vede el o relatie, etc.
    Si ce-a sesizat Grid lasa un semn de intrebare, Mare, iar ce-a spus Robert este foarte adevarat.
    Lucrurile trebuiesc lamurite si cu cat le afli de la inceput cu atat este mai bine, mai ales daca doresti o relatie de durata.
    Dar ca sa te lamuresti, TreBuie sa intrebi persoana un cauza, doar el poate sa-ti elimine acest sentiment, repet, ce nu este benefic ci doar distruge, strica, nemultumeste.

    Nici o relatie, indiferent de natura ei, nu rezista NeIncrederii, cu exceptia celor pe interes.

    Daca dupa o discutie cu el, constati ca sentimentul in loc sa dispara, se accentueaza, Paraseste scena, sigur simtul tau te avertizeaza ca acel „ceva” e prea ceva ca sa fie bine pentru tine.

    Totusi hotararea iti apartine si doar Tu esti in masura sa decizi ce este bine pentru tine.

  13. castillo    

    @Eduard, ai descoperit pana la urma daca avea ceva de ascuns ? Intr-adevar, atunci cand ascunzi, apare acea incertitudine, neincredere… dar, cum deduc (doar parere personala!) din ce spunea Fireman, trebuie sa treci peste asta daca e cu putinta, daca nu atarna cu adevarat ca o greutate insemnata in relatia voastra aceasta incertitudine. Succes!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *