LINDSAY Vs LEITSCH ( sau GAYPOWER! )

PE SCURT:

Revoltele de la Stonewall au fost o serie de conflicte violente intre politia din New York si grupuri de gay si transgender care a inceput dimineata devreme 28 Iunie 1969 si a durat cateva zile. Cunoscuta drept revolta de la Stonewall sau pur si simplu Stonewall, aceasta a fost o geamandura pentru miscarea gay mondiala, avand in vedere ca persoanele gay nu au actionat niciodata impreuna in numar asa mare si in forta pentru a rezista politiei.

 

gay_romania_1.jpg

CLIMAT GENERAL:

Raiduri ale fortelor de ordine in cluburile si dicotecile gay erau o parte importanta si obisnuita a vietii gay de-a lungul si de-a latul Statelor Unite pana in 1960 cand raidurile inopinate au devenit sensibil mai rare. Cei mai multi considera ca declinul frecventei acestor raiduri se datoreaza unei serii de procese initiate precum si rezistentei crescute a miscarii homofile,

Inainte de 1965 politia inregistra identitatile celor prezenti la raid, ocazional furnizand aceste informatii si ziarelor de scandal. Politia utiliza justificari convenabile de genul: indecenta (inclusiv saruturi sau tinut de mana) travesti-ul sau pur si simplu prezenta in aceste baruri.

 

doua_travestite.jpg

In 1965 doua figuri proeminente au iesit in evidenta:
Primul a fost JOHN LINDSAY un republican liberal care a fost ales primar al New York-ului cu o platforma reformista.
Celalalt a fost ROBERT LEITSCH care a devenit presedinte al Filialei new- yorkeze MATTACHINE SOCIETY cam in aceiasi perioada. Leitsch era considerat miltant comparativ cu predecesorii lui si credea in actiune directa, tehnici folosite si de alte grupuri care luptau pentru drepturi civile in anii ‘’60

La inceputul lui 1966 politicile administratiei s-au schimbat din cauza plangerilor facute de MATTACHINE cu privire la politistii care erau pe strazi hartuind gay-i din cauza indecentei. Comisarul politiei Howard Leary a instruit fortele politienesti si a cerut acestora ca in cazul arestarii unui gay trebuie sa aiba si un martor civil. Acest lucru a facut ca abuzurile impotriva persoanelor gay din New York sa devina mai putin comune. (D’Emilio 207).

In acelasi an, pentru a forta State Liquor Authority (SLA) cu privire la politicile acesteia, referitor la barurile gay, Leitsch a organizat o capcana: a chemat membrii ai presei si a planuit o intalnire cu alti doi gay – unui bar i se putea retrage licenta de a vanzare a bauturilor alcoolice pentru servirea cu buna stiinta a unui grup de trei sau mai multi homosexuali – pentru a testa politica SLA cu privire la baruri, in momentul in care barmanul a raportat situatia au facut o plangere oficiala. (D’Emilio 208).

DE CE?

Ramane atunci intrebarea de ce a fost efectuat raidul de la STONEWALL atata vreme cat barurile gay erau legale si in dezvoltare. Stonewall a fost o tinta usoara din mai multe motive: in primul rand campania electorala LINDSAY pierduse majotitatea si isi propuse in campania electorala sa ‘curete barurile’. Apoi barul functiona fara licenta de vanzare a bauturilor alcoolice, avea legaturi cu crima organizata si ‘oferea’ go-go boys in meniu… de asemenea facea nota discordanta cu atmosfera linistita din Sheridan Square (D’Emilio 231).

RASA se poate sa fi fost o alta justificare: STONEWALL a fost frecventat de gay negri sau hispanici –  decizia politiei de a face un raid aici se poate sa fi fost influentata si de acest factor. Un mare procentaj al celor care au participat la revolta erau negri, de asemenea multi transgenderi si drag-queens.

Inspectorul adjunct Seymour Pine care a condus raidul din prima seara sustine ca i s-a ordonat sa inchida barul deoarece era locatia centrala pentru culegerea de informatii despre gay-i care lucrau pe WALL STREET unde in ultima vreme avusesera multe furturi. Se considera ca multi gay dintre cei care lucrau pe WALL STREET erau fortati prin santaj sa favorizeze aceste furturi. . (Carter 262)

Patronii dela STONEWALL erau obisnuiti cu aceste raiduri si conducerea putea sa redeschida afacerea in aceeasi seara fie in ziua urmatoare.

FAPTE:
Sambata dimineata , 28 Iunie 1969 nu mult dupa 1:20 a.m. politia a efectuat un raid la Stonewall Inn – un bar gay in Greenwich Village. Un numar de factori au diferentiat acest raid fata de alte raiduri care au avut loc aici . In general Sectia a VI–a informa managementul barului inainte de un raid. Raidurile se desfasurau in mod normal mai devreme ca sa permita afacerii sa revina pe fagasul normal la varful noptii.
Aproximativ la ora 1:20 a.m., mult mai tarziu decat raidul obisnuit, 8 ofiteri de la sectia a VIII-a, dintre care doar unul era in uniforma, au intrat in bar. Cei mai multi dintre proprietari au putut scapa arestului oamenii arestati fiind „cei fara documente de identitate, cei imbracati in haine ale sexului opus si unii sau toti dintre angajati” (Duberman 192).
Detaliile cu privire la catalizatorul acestei revolte difera de la poveste la poveste:

Se spune ca o femeie transgender a pocnit cu o sticla de bere in cap un politist dupa ce a impuns-o cu bastonul (Duberman).
Alta povestire sustine ca o lesbiana, fiind dusa catre masina patrulei prin multime, s-a lupat cu politistii incurajandu-i si pe ceilalti sa faca la fel (D’Emilio 232). Oricare ar fi fost scanteia, multimea s-a coalizat punand politia sa bata in retragere repede, in bar. Cantaretul folk Dave van Ronk, care trecea prin zona, a fost tras de catre politie in bar si batut.

Atacurile multimii erau neobosite. Unii chiar au incercat sa dea barului foc. Altii au utilizat un parking meter pe post de “berbece” pentru ai forta pe politisti sa iasa. Vestea s-a raspandit repede printre rezidenti precum si printre patronii barurilor din zona care s-au grabit la fata locului. Pe tot parcursul noptii politistii s-au raspandit pe strazi au izolat persoane transgender sau neconformiste incluzand femei butch sau barbati efeminati si i-au batut.

Doar in prima noapte 13 persoane au fost arestate si 4 ofiteri de politie impreuna cu un numar nedeterminat de protestanti au fost raniti. Este cunoscut totusi ca cel putin doi protestanti au fost batuti sever de catre fortele de ordine (Duberman 201-202), de asemenea este consemnat faptul ca protestantii au aruncat cu pietre strigand “GAY POWER !!!”

myphoto.jpeg

Multimea formata din aproximativ 2000 de persoane au luptat cu 400 de politisti. Politia a trimis forte aditionale sub forma Tactical Patrol Force – o unitate de control al revoltelor original antrenata pentru a face fata revoltelor impotriva razboiului din Vietnam – nu au avut mai mult succes. Toate acestea au continuat a doua noapte pana la ora 04.00 a.m. iar in a cincea zi , intr-o miercuri,  1000 de persoane s-au adunat in fata la STONEWALL INN.

myphoto2.jpeg

COMENTARII PERSONALE:

Ce as putea eu sa zic mai mult decat atat??

Chiar foarte putin sau nimic. Sunt lucruri in viata care iti dau de gandit si pentru mine acesta este unul dintre ele.
Va recomand: David Carter’s Stonewall: The Riots That Sparked the Gay Revolution, 2004, St. Martin’s Press, sunt 10 de ani de cercetari si interviuri cu martori oculari in mod sigur mult mai mult decat as putea eu face invatand si citand diverse surse oricat de credibile ar fi ele.

Nu se vrea acest post, in masura in care ati avut rabdare sa-l cititi pana la sfarsit, o instigare la violenta (Doamne fereste!) dar m-am gandit intens la asta in ultimele zile….
De ce???

Hai sa va spun:

Intr-o seara merg catre casa de la chef pe la 4 noaptea… si trec prin parc. (daca va spun ca era drumul cel mai scurt oricum nu o sa ma credeti…) undeva adanc… in parc pe aleea din spate. La un moment dat, la vreo 3 metri de mine, duba politiei porneste girofarurile si luminile de avarie. Am inghetat! M-am speriat ca dracu!: “Sergent blah, blah, blah major actele dumneavoastra.”

Caut bajbaind buletinu in portofelul gol (pe care l-am baut … vorba sketchului cu Stefan Banica – Senior, nu “fiica” ). Prezint actele ca un cetatean responsabil si platitor de taxe…
“aham domnu’ Florin ce faceti la ora asta in parc? nu stiti ca e periculos? Daca va da careva in cap?“
“Pai nu am valori la mine n-au decat sa ia ce vor si apoi e drumul drept – ala il stiam- si cel mai scurt catre casa”
“Mdah.. da dupa aia veniti la noi ca v-a batut unu si altu.. si ce faceti in Timisoara ?” (parenteza buletinu meu e de HD). “sunt in vizita” “ de cand?” “ de miercuri” (asta e povestea pe care o stiu cat de matol as fi: sunt in vizita si am venit miercuri …. minciuna prin omisiune.. miercuri 22 martie 2002)

Apoi apare unu dublu lat si cat mine de inalt si poi io mi’s inalt…. si ma intreba : “ esti poponar?”

Jur ca am inghetzat si m-am trezit instantaneu si am inceput sa tremur de nervi:” De unde pana unde intrebarea asta? Sunt cetatean roman!” Si atat! Am inghetzat de frica.
Ar fi trebuit sa ii spun ca da mi’s poponar si nu e treaba lui ca ici eu nu il intreb cu cine se fute… nu am avut curajul pur si simplu. Ma gandeam ca ma bat astia sau mi-o pun si nici nu am cui sa ma plang … dupa ca nu ma crede nimeni… umblam disperat cu mana pe tastatura telefonului in buzunar incercand sa imi aduc aminte meniul ca sa il pun pe inregistrare…..

M-am dat putin la o parte si am inceput sa imi notez – pe telefonul scos din buzunar – tremurand- la mesaje – numarul de inmatrculare al masinii politiei comunitare a municipiului Timisoara. Incercam sa ii vad lui asta mare numarul de pe insigna…imi bateau farurile in ochi si m-am simti singur si vulnerabil.

A venit celalt mi-a inapoiat buletinul…. si-a dat seama cred ca eram isteric… de nervi: “Va multumim o seara placuta in continuare…aveti grija pe drumul catre casa.. sunteti liber”.

Am mai mers 10 metri si am varsat. A fost prima oara in ultimii 10 ani in care mi-am negat apartenenta si personalitatea… A trebuit sa imi spuna un politist ca sunt liber… de ce nu ma simt asa?

Inca nu ma iert…poate puteti voi.. poate nu….

Nu mai stiu… dar ma gandeam la STONEWALL….
CINE NU ISI CUNOASTE ISTORIA E OBLIGAT SA O REPETE!!

Ai lov iu ol. Rili ol of iu

nimeni18


Alte articole scrise de același autor (nimeni18):


Thanks for rating this! Now tell the world how you feel via Twitter.
Ce părere ai despre acest articol?
  • Super tare
  • Util
  • Complex
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Slab

Author

nimeni18

Comments

  1. sal    

    „SAL”
    poi in cazul cel mai extrem ne negam apartenenta si cand mergem pe strada si ni’i jena sa ne tinem de mana sau sa ne sarutam. stiu, e cam departe de ce ti s-a intamplat tie… dar ne mai impunem si singuri bariere.
    oricum cred ca oricine te-ar intelege… io m-as fi kkt pe mine fix la fel.
    iar un stonewall… he he cu personalitatile noastre care au avut tupeul sa se dea pe brazda, aku ca motzu pitish a murit saracu… mi-l inchipui pe zara la o discutie cu politistii, cred ca first of all i-ar intreba de cat o au :)), dupa care ar urma o lupta ca la Neajlov, in care Sinan-Pasha a ramas fara dinti :)

    intrebare pe bune, poate-s io outdated: nu exista nici un articol de cod civil sau vreo jmekerie +/- legala sa ne interzica sa ne sarutam pe strada, nu? am auzit chestii si interpretari…

  2. all_that_jazz    

    Anul trecut in noiembrie, am fost jefuit in pseudo-parcul din spate de la Posta Mare. Era 11 seara, si 4 tipi m-au imobilizat si mi-au furatt telefonul si portofelul. In fine, am mers in noaptea aia la politie, iar comisarul m-a intrebat la un moment dat daca am prietena. I-am raspuns ca da, fara sa-mi dau seama unde vrea sa ajunga. La care el imi zice ar trebui sa am grija pe unde circul pe intuneric, caci sunt o gramada de boschetari poponari care ar fi putut sa ma violeze. O_o
    I-am aruncat o privire tampa si nu i-am mai zis nimic. N-am inteles exact ce a vrut sa spun cu asta, dar totusi comentariul lui mi s-a parut deplasat.

  3. sal    

    :))) a_t_j: trebuia sa-l intrebi dk i s-a intamplat lui…

  4. all_that_jazz    

    sal: ar fi meritat. =))
    Dar na, in momente critice intrebarile stupide si prostia de obicei ma inhiba.

  5. Robert G.    

    all that jazz: unde era treaba cu violul??? 😛 Multi dintre noi vor sa afle… I bet.

  6. sal    

    sal. eu pe bune am intrebat: pot sa ma ling pe strada (nu comentez circumstantele… beat, sudden crush…) sau pot fi incriminat pe ceva atac la moralitate, pudibonzi… ? dar daca-i lipesc o palma peste fund?
    si tb martori care sa jure ca au vazut contact cu limba ? :))
    intrebarea e pe bune… chiar curios la ce tb sa fiu atent no matter what (i drink).

  7. Robert G.    

    Ma ideea este sa nu tulburi linistea publica. Nu stiu daca „linistea publica” se refera si la cea morala… insa… daca vrei sa te saruti pe strada cu un tip cred ca e ok. Doar daca nu face vreo baba bisericoasa infarct din cauza asta…. :)

  8. sal    

    got it si nu prea cu „linistea publica” (dar azi n-am chef sa fiu serios…). deci:
    1. cand te saruti pe strada nu gemi
    2. daca capeti una peste cur nu zici „au” (si, aghen, nici nu gemi)
    incep sa devin dependent de blog, chiar daca de fapt numa ne aburim noi pe aici, e haios. poate e „nevoia de comunitate” lol …

  9. sal    

    … si daca face baba infarct e chiar mai ok.
    de maine incep program de scadere a mediei de varsta prin mozoale in fata farmaciilor.

  10. nimeni18    

    Speram sa trezeasca in voi postul asta alte reactii..
    nu stiu de ce.. asa ma gandeam eu…

    erau semnificatii mai ascunse.. poate prea ascunse.

    chiar nu avut nimeni intalniri de gradul 3 cu autoritatile??
    nu cred..
    in fine…

  11. eu cel de ieri    

    he,he :)
    noapte, clar parcul central eu cu sor’mea betoace rupte, marsaluim la pompa sa bem ceva apa si vorbeam mai tare decat era normal.
    apar doi. politisti evident. se fac introducerile…. ala incepe sa intrebe de unde venim. eu spun ca de la un bar. sor’mea spune ca am fost „la curve” ala se uita la mine eu spun ca si pe acolo. asta spune : nu-i adevarat. toata noaptea am fost la curve, am baut cu surorile noastre. asta da ochii peste cap si intreaba daca suntem pe invers? asta, cu o privire de femeie idioata ma intreaba: soro? mi-am pus furoul pe dos?? n-am mai rezistat si i-am spus. furoul e ok. dar cred ca ti-ai rupt ciorapii de plasa….
    astia saracii ne-au multumit . si gata. asta beata spune: si nu ne conduceti pana la iesire? ca ne simtim mai „nesigure” sa-mi vina rau nu alta….
    cam atat, ca iar ies discutii….alcoolice, curve etc…etc.
    hai, ura si la gara! am un chef beton deseara.
    Eu.
    zara :) he,he mi-e dor de el…..

  12. All_that_jazz    

    Nu stiu, dar poate ca aflii daca mergi pe la Politia Judeteana.
    Si apoi faci o rubrica pe blog cu adrese utile. =))))

  13. ingerbeat    

    totul i bine eu cel de ieri ca nu te ai intimidat de politzishti(e) cu soru’ta

  14. Johnny (dwaianu)    

    DA! Avem nevoie de o revolta!
    Avem nevoie de un Stonewall! Sunt intru totul de acord cu asta. Cu o singura remarca… nu unul de genul a ceea ce a fost atunci, acolo… ci unul personal! Unul interior!
    Personal cred ca e momentul ca fiecare sa scoata capul din pamant… sa priveasca inainte cu mandrie. Si ma refer la chestia asta la propriu. Personal cunosc multe persoane de valoare care sunt gay… si care nu au nici macar puterea de a rosti cuvantul. Si atunci se ascund in spatele sintagmelor, a locutiunilor.
    Primul pas e impacarea cu sinele. Sa te accepti asa cum esti, sa nu iti fie rusine de tine. Nu esti cu nimic mai prejos decat dobitocul de langa tine, al carui singur „merit” e ca e heterosexual! Si ce? Valoarea nu e data de organul genital! Sau poate, in anumite cazuri de exceptie, care nu fac cazul cuvintelor astora! Refuz sa imi mai fie vreodata rusine ca iubesc. Refuz sa plec capul la intrebarea, penibila de altfel, „da tu nu te mai insori?”. Refuz sa imi fie rusine cu mine!
    Am inceput Stonewall-ul meu personal cam de o jumate de an. Ma credeam ‘destupat’. Ma credeam normal! Dar am primit o lectie, care m-a usturat! Am mers in Barcelona… jumate treaba, jumate concediu. Eu, gay convins, conform celor declarate anterior, ma intalnesc fata in fata cu primul cuplu gay. Ei, linistiti, normali, spontani… EU??? Tzatza (ca sa nu intelegeti cumva tata 😉 ) din mine m-a tintuit. simteam cum ma holbez… simteam ca nu am aer… pana o un gat de aer proaspat m-a facut sa imi revin si sa imi spun, opreste-te!!! A fost primul semnal de alarma! Deci, nu eram ceea ce credeam. Am simtit ca esafodajul pe care imi cladisem eu impresia mea despre mine se clatina! Si zenzatia mea de autocunoastere incepea sa se clatine! Credeam ca sunt liber. Credeam ca gandes altfel! Dar… o alta zi… o intersectie… si ma surprind intrebandu-ma ‘In care parte TREBUIE sa o iau?’ Desi nu TREBUIA. Puteam sa o iau in ce parte voiam. A fost primul moment in care m-am simtit un alt om, unul care poate sa faca ce vrea, fara sa ii pese de ce ar trebui, de ce zice lumea! Ci faceam ceea ce imi doream!
    Si imi permit sa inchei comentaril cu inca un exemplu! Eram in aeroportul din Barcelona. Ma pregateam sa ma intorc acasa. In aeroport, observ un cuplu! Se iubeau! Se iubeau atat de mult! Se vedea asta din privirea lor… mergeau tinandu-se de umeri. Surpriza mea a fost sa ii vad ca se aseaza la coada la ghiseul cursei aeriene cu care veneam si eu in tara! Ma asez in urma lor. Realizez ca unul e roman, si venea in tara. Celalalt, ramanea acolo. Si ii pierd din vedere. La imbarcare, desi nu am facut-o intentionat, dar mi-a facut placere, revad tipul care vena in tara! Urcam in busul catre avion. El se aseaza in fata. Eu merg in spate. Dar nu il pierd din vedere! PE masura ce se aseza mai comod pe scaun, sub ochii mei, se schimba! Devenea ‘gay roman’, daca exista asa ceva! Fericirea de pe fata se stergea lasand locul ingrijorarii. Dragostea din privire lasase locul unei priviri iscoditoare, usor speriate, care studia cine il priveste, cine l-a vazut! Am fost atat de trist. Imi parea rau de el… imi parea rau de mine… imi parea rau de noi. Mi-am dat seama inca o data ce anume e in sufletul fiecaruia dintre noi. Cate anume ne refuzam, cate anume trebuie sa ascundem! Si nu chestii grave, nu crime! Nu! Trebuie sa ascundem iubirea! Trebuie sa ne aascundem pe noi! Si eu nu mai vreau! Vreau sa ma bucur! Vreau sa fiu fericit! Nu vreau sa mai suport nici un fel de intrebari cretine, nici un fel de privire acuzatoare, cat timp nu am facut nimic rau Nimeni si nimic nu ma poate convinge ca e un pacat sa iubesc. Sa ma bucur de minunea mea, pe care am primit-o in dar cand ma asteptam cel mai putin. Nu o sa las pe nimeni sa umbreasca cu nimic dragostea ce eu o port unui suflet minunat!
    NU! Asta e Stonewall-ul meu personal. Unul interior! Unul care ma face sa lupt cu toatalumea daca e nevoie! NU MAI PRIVITI IN PAMANT! LE DATI SATISFACTIE CELOR CARE NU MERITA!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *