shadow

Anul 2015 a fost un an cu bune şi cu rele pentru comunităţile LGBTQIA+ din România. Pe de o parte, când vine vorba de drepturi egale în faţa legii, nu putem spune că am avansat extraordinar de mult, iar pe de altă parte, am devenit din ce în ce mai vizibili în societate. Voi încerca o scurtă trecere în revistă a victoriilor şi înfrângerilor din acest an pentru persoanele LGBTQIA+ din România.

 

Bucharest Pride. În 2015 am avut o participare record la marşul diversităţii, ediția aniversară cu numărul 10, care a încheiat o întreagă săptămână de evenimente. Peste o mie de oameni, LGBTQIA+ şi aliaţi au ieşit în stradă pentru a sărbători identităţile noastre şi a cere, din nou, legalizarea parteneriatelor civile între persoane de acelaşi sex. Marşul a decurs fără incidente violente, anul acesta forţele de ordine fiind mai puţine, semn că societatea bucureşteană începe să se obişnuiască cu Pride-ul. De cealaltă parte, aşa-zisul “Marş al normalităţii” a avut mai puţini participanţi, care-au dus mai departe aceleaşi mesaje pline de ură. Impresia mea e că şi pentru Noua Dreaptă perioada Pride-ului este cam singura în care pot să arate în spaţiul public că mai există, altfel sunt complet izolaţi şi invizibili. De remarcat ar fi piesa “Gadjo Dildo” din deschiderea Bucharest Pride, precum şi expoziţia “Crypto” a lui Liviu Bulea, curatoriată de Cătălin Vălean.

MozaiQ. Nu puteam să nu menţionez apariţia MozaiQ, organizaţia comunitară care se adresează persoanelor LGBTQIA+, care-şi propune să vină cu o viziune şi metode noi de consolidare a relaţiilor dintre noi. În plus, organizația își propune să acorde o atenție deosebită grupurilor vulnerabile cum ar fi persoanele LGBTQIA+ de etnie romă, tineri, în vârstă, HIV+ sau cu o situație socio-economică precară. MozaiQ a dat drumul deja proiectelor Campus Pride, grup studenţesc în Universitatea Bucureşti, şi LiteraQ, cenaclu literar queer. Campus Pride a pornit cu celebrarea Săptămânii Aliaţilor, cinci zile de evenimente pentru studenţi, de la board games night, la seară de film în Clubul Control, cu sprijinul FAQiff. Cu ocazia Zilei Drepturilor Omului, MozaiQ a organizat un târg al iniţiativelor LGBTQIA+, o conferinţă, o dezbatere, o piesă de teatru în clubul Queens, precum şi o serie de workshopuri educaţionale cu studenţi din întreaga ţară. Întâlnirile MozaiQ au început în iunie, iar organizaţia a fost oficializată legal pe 30 noiembrie 2015.

ACCEPT. Asociaţia ACCEPT şi-a desfăşurat proiectele şi anul acesta în domeniile de advocacy, lobby şi community-building. De amintit ar fi continuarea sau demararea proiectelor “Acces la justiţie şi remedii adecvate pentru persoanele care sunt victime ale discriminării” (prin Coaliţia Antidiscriminare, mai 2014-aprilie 2016, 163.000 de euro), “E timpul pentru combaterea discriminării LGBT în liceele din România” (martie 2015-aprilie 2016, 89.000 de euro) şi “Voluntari pentru drepturi egale” (mai 2014-noiembrie 2015, 32.000 de euro). În luna februarie, ACCEPT s-a ocupat de organizarea Lunii Istoriei LGBT, iar în iunie de Pride, evident. Ar fi de urmărit evoluţia proiectelor Rainbow Families (din câte înţeleg, încă mai există întâlniri, unele din ele în afara spaţiului “oficial” al proiectului) şi QUEERO (site queer de informare, care se mişcă puţin). Q-Space pare a fi complet sau aproape complet abandonat. De remarcat ar fi şi digitalizarea şi re-lansarea Bibliotecii ACCEPT, care a presupus multă muncă şi care poate fi de un real ajutor cercetătorilor. În acelaşi timp, se pare că pe agenda ACCEPT ca prioritate este sprijinul acordat refugiaţilor şi o eventuală includere a orientării sexuale şi/sau identităţii de gen printre criteriile de acordare de azil.

FAQiff. La Bucureşti, în noiembrie, a avut loc prima ediţie a Feminist and Queer Internaţional Film Festival, o iniţiativă a organizaţiei TRANSform. În mare, un succes, cu ceva observaţii, cum ar fi faptul că festivalul a avut loc chiar după tragedia de la Colectiv, afectând numărul de spectatori, anularea a câtorva petreceri planificate, anularea vizitei lui Bruce LaBruce din motive medicale, precum şi câteva neînţelegeri venite din partea voluntarilor. Numeroase filme au fost înscrise în competiţie, multe dintre ele bune, cu personaje complexe, iar seriile de workshopuri şi master-classes au stârnit interesul.

Cluburi și party-uri. Pe scena cluburilor, Queens şi-a continuat existenţa, cu party-uri diverse, în weekend, însă şi cu seri de miercuri sau joi. Queer Party a ajuns la a 32-a ediţie, s-a plimbat prin diverse locaţii, muzică bună, lume hip, sexualitate confuză. În Bucureşti au mai fost două încercări de cluburi, Qetesh (în Centrul Vechi, nevoit să închidă la câteva săptămâni după deschidere din cauza controalelor post-Colectiv) şi Focaccia (se voia a fi un spaţiu pentru persoanele LGBTQIA+ mai precare, însă cu preţuri mari, lume puţină şi, în ultima vreme, intrare, ceea ce a alungat clientela). La Tg. Mureş s-a deschis un nou club care momentan nu mai activează decât sporadic, la Timişoara Elixir s-a mutat într-o locaţie nu atât de centrală, iar în Iaşi continuă petrecerile din Vibes. Clujul şi Sibiul merg foarte bine, pe mâna Delirio. La Ploiești grupul de acolo își continuă munca comunitară, care include și party-uri.

Miss Travesty Romania. La Cluj a avut loc cea de-a zecea ediţie a Miss Travesty România 2015, iar câştigătoare a fost desemnată Dana de Kronstadt.

Transgender Day of Remembrance. În noiembrie, TRANSform a comemorat victimele violenţei împotriva persoanelor trans, la CARE Café.

Arta queer. Serile Filmului Gay a anulat ediţia din 2015 pentru 2016, pentru a nu se suprapune peste FAQiff. Ro Q Doc, festivalul de filme documentare queer, a avut, în martie, a patra ediţie, a doua cu public (restul fiind online), iar în august a prezentat, în spaţiul cultural ODD, filmul “Paris Is Burning”. Centrul Ceh se dovedeşte a fi un spaţiu cultural prietenos identităţilor şi persoanelor LGBTQIA+, găzduind dezbateri şi proiecţii de film cu tematică specifică. LiteraQ, cenaclul literar queer, îl aminteam mai sus, a pornit cu cinci sesiuni de creative writing cu scriitorul Adrian Schiop. În cadrul Pride-ului a avut premiera piesei “Gadjo Dildo”, care se axează pe tema sexualizării femeii rome, unul dintre personaje fiind o lesbiană de etnie romă, care-şi povesteşte viaţa. Prin monolog, dans şi muzică, cele trei actriţe crează un feeling de exotizare excesivă şi obiectificare a femeilor rome. The Institute of Change, pe de altă parte, abordează tematica trans, jucându-se cu conceptele de masculin şi feminin într-un mod inovativ şi provocator pentru publicul neofit. Pe 10 decembrie, în clubul Queens, a avut loc lectura publică a scenariului de film “Ionuţ şi Călin”, a grupului de la Scrie Despre Tine. Festivalul de film Next a avut și o secțiune LGBT, în afara competiției. La inceputul anului, în februarie, în cadrul Platformei de Teatru Politic, am avut și spectacolul “După Traian și Decebal (Din filele istoriei gay în România)”. În decembrie am văzut Interfața 3, spectacol care documentează, printre altele, și discriminarea pe criterii ce țin de orientarea sexuală și etnie, intersecția dintre acestea. La Gaudeamus, în noiembrie, antologia “Subcapitol” a inclus și un poem queer.

Scandal UNATC. Sexualitatea începe să fie din ce în ce mai vizibilă în spaţiul public şi, de multe ori, devine spaţiul de intersecţie dintre modernitate, “progres” şi anacronic. Scandalul de la UNATC ne-a ţinut ocupaţi câteva luni bune, “garda veche” războindu-se cu diverşi profesori şi studenţi (printre care ar fi de amintit Andrei Rus), adresându-le acestora numeroase injurii homofobe.

Parteneriatul civil. În prima jumătate a anului, parlamentul a respins propunerea legislativă a deputatului Remus Cernea de a legaliza parteneriatele civile între persoanele de acelaşi sex. Acesta a reintrodus propunerea în noua sesiune parlamentară, iar semnalele sunt că cel mai probabil nici această încercare nu va avea sorţi de izbândă. Cu toate acestea, faptul că, încet-încet, anumite comisii parlamentare avizează pozitiv parteneriatele civile reprezintă un pas înainte. În plus, în condiţiile în care Parlamentul European şi CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) recomandă sau obligă statele membre UE să recunoască cuplurile de acelaşi sex reprezintă presiuni intensificate pe autorităţile de la Bucureşti în această chestiune. Spre finalul anului ne-am trezit cu o inițiativă cetățenească și cu un îndemn al Mitropolitului Banatului de a include în Constituție un articol care să limiteze căsătoriile doar între persoane de sex opus.

Apariția unor noi spații comunitare. În vara lui 2015 şi-au deschis porţile CARE Café şi Librăria şi Editura Hecate, pe strada Olari nr. 8, aceste spaţii dovedindu-se a fi extrem de primitoare cu persoanele LGBTQIA+, găzduind numeroase evenimente cu specific LGBTQIA+.

CNCD. De departe, cazul care a ţinut capul de afiş al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a fost cel al Mihaelei Rădulescu, care a jignit persoanele LGBTQIA+ pe blogul său, ceea ce a dus la reacţii în întreaga societate, atât din partea persoanelor LGBTQIA+, cât şi din partea aliaţilor (proteste stradale, campania “De la mine ai un NU”). În luna octombrie, aceasta a fost amendată cu 3000 de lei.

 

Aşadar, un an plin de evenimente, atât în spaţiul activist, cât şi în alte zone ale societăţii. Din nou, se pare că în lumea artei lucrurile se mişcă mai repede, mai bine, aşa cum era de aşteptat. Cu toate acestea, vedem formându-se peste tot mici “oaze”, nuclee de comunităţi, care au din ce în ce mai mult interesul să fie vizibile, să fie recunoscute, să fie încurajate şi sprijinite. Societatea în ansamblul ei se schimbă, iar persoanele LGBTQIA+ au tot mai multe oportunităţi de a se exprima liber. Sunt, evident, şi paşi înapoi, atacuri, reacţii homofobe. E de datoria noastră să le instrumentalizăm într-un mod inteligent şi strategic, astfel încât să ne ajute în consolidarea unor reţele de suport şi solidaritate.


Alte articole scrise de același autor (Vlad Levente Viski):


Thanks for rating this! Now tell the world how you feel via Twitter.
Ce părere ai despre acest articol?
  • Super tare
  • Util
  • Complex
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Slab

Author

Vlad Levente Viski

Președinte al MozaiQ din luna octombrie 2015. Absolvent de științe politice, specializat în mișcări sociale și istoria mișcării gay din România după 2001.

Comments

  1. grid    

    Iată și o evoluție de dată recentă: un înalt prelat cu mintea cam scurtă–prea-bântuit fiind de sine însuși–a ratat probabil o bună ocazie de a tăcea:

    http://www.cotidianul.ro/predica-de-craciun-pentru-sustinerea-casatoriei-doar-intre-barbat-si-femeie-273600/

    http://www.pressalert.ro/2015/12/mitropolitul-banatului-anuntat-la-slujba-de-craciun-strangere-de-semnaturi-pentru-modificarea-constitutiei-ce-prevedere-care-va-nemultumi-minoritatile-sexuale-vor-initiatorii-sa-fie-introdusa-vid/

    😎

    PS ~ Comunitatea LGBTQIA+ își cere drepturile, revendicând și celelalte litere din alfabet… :)

  2. RobertG    

    Mă, dar acronimele QIA+ de la ce vin, că eu ştiam doar de LGBT.

    Şi-apoi, credeţi că se vor mai adăuga ceva acronime care să ne eticheteze în viitorul apropiat?

    1. MarioG    

      QUEER, INTERSEX, ASEXUAL

    2. Alex P    

      O, mai sunt destule categorii in zona orientarii sexuale si a identitatii de gen. Unele habar n-am ce inseamna. De-asta exista si plusul ala, ca sa nu excluzi oameni. Inflatia asta de etichete cred ca va continua inca ceva ani pana cand vom realiza ca sunt irelevante, dar ala este un alt nivel de intelegere de care suntem departe si la care nu se poate ajunge asa, dintr-o data, cel putin nu ca societate.

      Have fun: http://safespacenetwork.tumblr.com/define

      *Visez ca la gradinita/scoala sa se invete alfabetul folosind termenii astia :)

  3. RobertG    

    Aaaa… ok.

    Pai da, e ok, sa fie cat mai multe litere acolo.

    Poate n-ar strica sa fie LGTBQIAStr8++

    Lasand gluma la o parte, mie, personal, mi se pare – in primul rand – prea lung, imbarligat tot sirul asta de acronime care vin sa puna parca niste etichete, sau poate ca e invers – ne cerem noi etichetati.

    In al doilea rand stie cineva cine/cand a decis sa includa persoanele Asexuale (care sunt „without sexual feelings or associations”). Si daca le-au inclus, de ce nu au inclus… de exemplu si sapiosexualitatea („a behavior of becoming attracted to or aroused by intelligence and its use”): Nu e ca aia „normala” (daca tot vorbim de diferente), nu e nici asexualitate. Bine, nu ca mi s-ar scula daca imi recita cineva teorema lu’ Pitagora sau imi face o ecuatie de gradu’ doi… da’ intreb si eu la fel cum probabil ar intreba aproape oricine.

  4. Alex P    

    In comunitatea stiintifica, nu este nicidecum unanima parerea ca asexualitatea constituie o orientare sexuala.
    Pentru asexuali cred ca este importanta cresterea vizibilitatii deoarece ei sunt (si au fost pt mult timp) considerati bolnavi si se confrunta cu un stigmat social inclusiv (sau mai ales) in comunitatea gay.
    Apoi, cunoasterea si intelegerea spectrului asexual cred ca sunt esentiale pentru o intelegere mai buna a relatiilor sexuale (atat pt gay cat si pt hetero).
    Nu am auzit pe cineva serios sa considere sapiosexualitatea ceva real.

  5. LgBt    

    foarte tare ca la concursul de MIss a fost din nou castigat de o recidivistă :)) Dana de K fiind din nou arestata in data de 5 dec cu mandat de retinere ptr 24 de ore ptr proxenetism. Foarte frumos ca o asemenea persoana reprezinta intr-un fel sau altul comunitatea gay din RO iar persoanele hetero asociaza imaginea Danei de K cu toate pers gay.. prin recidiva ei si prin dosarul penal pe care il are ….. ăsta da Miss … presa vuia ce facea Miss-u Trav iar populatia asocia LGBT-ul cu EA ..
    sa ii fie rusine

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *