1002179020_aAcest articol va fi plin de link-uri, pentru că deja s-au scris lucruri foarte interesante pe temă şi nu vreau să vă dau şi mai mult de citit!

Despre ce e vorba? Presa online (inclusiv bloguri) a scris astăzi despre un incident homofob petrecut în martie 2014 la sala de sport Health Academy Downtown, ce aparţine de lanţul internaţional World Class şi care e deschisă la parterul hotelului Radisson Blu din Bucureşti.  După incident, cei agresaţi, împreună cu cei de la Asociaţia Accept au depus o plângere la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării care s-a discutat astăzi în şedinţa consiliului.

PE SCURT. Lestat Monroe şi partenerul său Perry Zizzi au mers împreună cu cei doi copii ai lor la piscina acestui club. Având în vedere că nu puteau intra cu fetiţa lor de trei ani în vestiarul femeilor, au schimbat-o în vestiarul lor. Acolo, alţi membrii ai clubului l-au agresat verbal pe Lestat, făcând referire la orientarea sexuală a acestuia. Personalul clubului nu a avut nicio reacţie faţă de agresori, cu toate că a asistat la o parte din scenă, şi a luat din ziua următoare decizia de a interzice accesul părinţilor în vestiar cu un copil de sex opus.

Cu siguranţă aţi mai auzit de Lestat Monroe şi Perry Zizzi! Acum câţiva ani a fost scandalul în care erau implicaţi ei şi Brianna Caradja. Prinţesa a avut cu ei o înţelegere, în urma cărora le-a promis că va naşte pentru aceştia un copil. S-a căsătorit cu Perry Zizzi dar mariajul a durat puţin, copilul nu s-a născut şi totul s-a încheiat cu uriaşe neînţelegeri. Aşadar cuplul Monroe&Zizzi a căutat o altă mamă surogat care i-a născut pe gemenii pe care îi cresc astăzi împreună, un băiat şi o fetişă de trei ani. După cunoştinţele mele, ar fi singura familie homoparentală din România. Aveţi aici un reportaj mai vechi, din 2011, despre familia lor.Şi un interviu în revista VIP aici.

După ce aţi făcut cunoştinţă cu ei putem trece la fapte: Astăzi a apărut un articol amplu în ziarul Gândul de la care informaţia a fost preluată şi de alte publicaţii şi bloguri:

Şi vor apărea multe altele. Comentariile sunt iarăşi foarte interesante, vă îndemn să le citiţi, sunt oameni acolo de care putem fi mândrii!


Alte articole scrise de același autor (Tudor):


Thanks for rating this! Now tell the world how you feel via Twitter.
Ce părere ai despre acest articol?
  • Super tare
  • Util
  • Complex
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Slab

Author

Tudor

Age: 23 Status: Out and Proud (...and NOT single) Hobbies: reading quality journalism, modern art and old music, positivity and urban exploration

Comments

  1. cristymaykei    

    Cred că Lucian Măndruță are perfectă dreptate, totul depinde de noi.

  2. Martin    

    Nu vreau să sun negativist, dar cred că există probleme de discriminare mai grave în România decât accesul în vestiarul de la piscina „World Class România”.

    Cum ar fi sutele de gay și lesbiene care își pierd job-ul când colegii lor află de orientarea lor sexuală, și trăiesc de pe azi pe mâine din șomaj. Just saying.

  3. Pinocchio Collodi    

    Cui îi place să fie reprezentat public de un Lestat Monroe?

  4. cristymaykei    

    Martin este fix aceeași problemă.

    Cei ca tine nu înțeleg, cei care încep să separe una singură problemă in multe alte problemuțe derivate din prima și singura problemă ce depinde de noi singuri s-o rezolvăm, insă din păcate pe fiecare îl doare strict fix de problemuța lui.
    Tu pe motiv pecuniar te dezici exact de problema care trebuie rezolvată, cea a discriminării, pentru că dacă tu, eu și alti gay am fi reacționat corespunzător cu un miting, cu proteste spontane, cu orice altă formă de actiune care să devină vizibilă, altfel ar fi stat lucrurile, la fel ca și atunci când patronul te-a dat afară, ai fi făcut publică situația și ai fi luat doi trei prieteni cu care să te plimbi cu pancarde în mână protestând pentru nedreptatea făcută ție.
    Ca și pentru fiecare gay care se confruntă cu o discriminare, întodeauna, de fiecare dată, mereu.

    Dar din păcate fiecare dintre noi, stăm separați, cel mult in gașcă și nu facem nimic.

    Așa stau lucrurile, de aceasta rezonez la scrisoarea lui Lucian Mândruță, Numai Noi cu cei apropiați nouă, Împreună putem să reușim.

  5. Tudor    

    Martin, într-una din săptămânile viitoare vreau să fac o întâlnire a autorilor şi cititorilor DarkQ. Te invit încă de pe acum şi te rog să te gândeşti, pentru că va fi o întâlnire de lucru, ce se poate face, ce putem noi face (o comunitate de cel puţin 150 de oameni) pentru persoanele LGBTQ care sunt concediate de la locul de muncă pe acest criteriu. Vreau să propui variante care să fie discutate mai departe de toţi cei prezenţi. Dacă nu poţi veni, aştept un mail, şi te informăm noi ce-am discutat şi ce se poate face.

    Bine ai zis Cristi, au prieteni open, au relaţii în presă, subiectul e super interesant pentru public, are foarte multe ingrediente exotice, aşa că nu ne mirăm de ce se vorbeşte despre asta. Dacă reuşeşti să faci dintr-o concediere ceva la fel de spectaculos sau care să ridice la fel de multe întrebări, eşti vedetă….15 minute!

  6. cristymaykei    

    15 min azi, 15 min mâine, uite așa se schimbă câte ceva.

    Pinocchio iei ceea ce ai, până construiești ceea ce-ți dorești, asta e ordinea firească, nu pui boii înaintea carului, ori să vină vecinul cu boii lui sa-ți facă treaca ta.
    La critici oricine se pricepe, la construit e mai greu.

  7. Dracarys    

    Tudor (#5)

    Povestea cu concedierea pe criteriul orientarii sexuale este foarte greu de demonstrat in practica, mai ales in actualul context economic.

    Cu riscul de a parea cinic singurul lucru realist pe care o persoana concediata discriminatoriu il poate face este sa se adreseze instantei daca poate demonstra o legatura de cauzalitate intre concediere si apartenenta la o categorie protejata de lege impotriva discriminarii, iar organizatiile care apara drepturile acestor persoane sa ofere asistenta juridica de calitate pentru genul asta de cazuri…restul sunt povesti, discutii fara sens, pierdere de vreme in esenta.

  8. Martin    

    @Dracarys:

    Ai dreptate, din păcate este foarte greu să dovedești situații de discriminare fără probe solide: e-mail-uri sau înregistrări audio, de exemplu. Dacă se ajunge la o situație unde este vorba doar despre cuvântul acuzatului împotriva cuvântului victimei, legea nu se poate aplica pe criterii clare, și nu se va ajunge nicăieri (vezi cazul conferinței de presă de la Biblioteca Națională). Asta cu atât mai mult cu cât dreptul civil din România nu este de tip „common law”, și n-ai ce jurați să convingi. Oricum ar fi, aceste cazuri se „pierd” în justiția română dacă cineva nu stă cu ochii pe ele și le mediatizează corespunzător.

    @Tudor:

    Mi-ar face foarte mare plăcere să vin, dar din păcate locuiesc în Marea Britanie. Sunt interesat totuși să contribui, indiferent în ce formă, la această cauză. Trimite-mi în mesagerie o adresă de e-mail la care să discutăm mai în detaliu.

    @Cristi:

    De unde să încep… Pe mine nu mă deranjează că s-a scris în presă și pe blog despre „drama” de nedescris a familiei respective care, în ciuda membership-ului de 10 ani la un club de lux, au fost dați afară de la piscină.

    Ceea ce mă deranjează pe mine incredibil de mult este că Accept a decis să facă declarații peste declarații de presă în numele unui cuplu de dive mediatizate, în timp ce o parte din populația gay din România trăiește în continuare marginalizată, în condiții de ghetou, fiind respinși de familie și forțați să trăiască de pe o zi pe alta din lipsă de bani, eventual renunțând la educație. Ori fără educație, nu există șansă la o viață mai bună, ci doar speranța la supraviețuire într-o situație autentică de „wage slavery”.

    Fix ieri vorbeam cu un prieten gay din România, care se plângea că muncește 12 ore pe zi și împarte un apartament cu 3 oameni, și abia reușește să își plătească facturile de pe o lună pe alta. Pentru ca apoi să citesc articolul ăsta.

    Cine se îngrijește de copii „bullied” din școli și licee? Dar de cei care au pierdut sprijinul material de la părinți, și odată cu asta motivația de a face facultate? Dar de cei dezinformați, care sfârșesc abuzați de bărbați cu 10-15 ani mai în vârstă decât ei, și care apoi n-au unde să se întoarcă să ceară ajutorul?

    Astea sunt probleme serioase. Îmi pare rău, dar accesul la o piscină de lux nu este o problemă serioasă, orice ai zice tu.

    5-6% din societatea civilă din România este gay, și totuși la gay parade se duc o mână de oameni – culmea, o parte dintre ei străini. Căsătoritul de ochii lumii și practicatul sexului underground (adesea dezinformat, și în condiții care pun în pericol sănătatea tinerilor) sunt endemice, pentru că doamne ferește să își asume cineva identitatea.

    Ori cu o țară de mincinoși closeted în 2014, cine apără drepturile comunității LGBT și să se asigure că generațiile viitoare au acces egal de oportunitate pentru a se realiza în viață?

    Îmi pare rău, dar populația LGBT nu e formată doar din oameni privilegiați. Aștept cu nerăbdare ziua în care ziarele vor prezenta societății problemele reale cu care aceasta se confruntă, nu un circ mediatic.

  9. Tudor    

    @Martin, ți-am trimis un email. O să pomenesc la întâlnire și ceva despre o conferință online pe Hangouts, poate o să li se pară interesantă ideea şi o să putem povesti şi cu voi, cei care nu sunteţi în România sau chiar în alte regiuni din ţară. Mă bucur că vrei să contribui!

    Nu pot contesta ce ai arătat, e clar că altele sunt marile probleme, dar nu poţi controla oamenii să reacţioneze conform unei agende, mai ales că nu e o comunitate organizată. Şi până la urmă spune-mi mie, ce e mai uşor pentru Accept să facă: să depună o plângere la o instituţie alături de un cuplu out&proud şi să dea un comunicat de presă sau să construiască un soi de cămin pentru persoanele LGBT date afară din casă?

    La întâlnirea asta vreau să scoatem la suprafaţă un fan DarkQ care are cunoştinţe juridice în domeniu discriminării, sau un om care se mobilizează şi învaţă, astfel încât să poată fi un loc în online-ul românesc unde oamenii discriminaţi să vină şi să-şi spună problema, iar noi să găsim o soluţie pentru ei.

    @Dracarys, trebuie să găsim acei consultanţi.

  10. Pederanger    

    @Pinnochio Collodi,
    Mie care n-am avut sansa sa emigrez in Germania si sa ma prefac ca nu vad nici o problema in heteronormativitate. Lestat si partenerul ma reprezinta pe mine, ala care imi doresc asta dar n-am avut din diverse motive puterea, sansa sau momentul sa o fac. Sau pe altii… Eu m-am bagat la exemplu doar pt impact. Stai, asta e cuvantul.
    Lestat Monroe are impact!

  11. cristymaykei    

    Martin ai dreptate în tot ce zici, dar situația descrisă de tine nu se oprește doar la minoritatea gay, ci la toata populația României, așa că e greu să faci o diferențiere, când toți ne bălăcim în aceleași condiții de viață.

    Totuși asta nu ne-ar putea împiedica să facem ceva in loc să stăm cu mâinile incrucișate lamentându-ne sau disprețuindu-ne noi între noi.
    Eu acest aspect îl subliniez și cred cu tărie că este defectul nostru cel mai mare.

    Oare până când ne vom accepta așa leneși și fricoși, complăcându-ne în lăturile din care doar scuipăm pe alții propiile dejecții? Fiecare își vede de propriile interese, mai empatizează cu prietenii care dau de greu și la asta se reduce tot, asta e tot ce facem, nimic constructiv, nimic care să schimbe cu adevărat niște mentalități, nimic care să ne pertube viața de shopping, sală, bar, pub-uri, tabieturi și obiceiuri, nu ne dorim complicațiile care ar deriva dintr-o luptă cu sistemul, nici nu mai vorbesc de ideea tămpită că poți duce o viață întreagă păstrând secretul că ești gay. Cine crede asta nu face decât să se păcălească singur, cei din jur vor bănui, vor ști sau vor avea certutidunea la un moment dat că ești gay și vor râde tocmai pentru că știu că te ferești, tocmai pentru că te văd că ție frică, că ție rușine de ceea ce ești, că te desconsideri singur.

    Despre toate astea lucruri vorbesc măi Martin, despre neputința noastră de-a ne uni cumva să facem ceva.

  12. cristymaykei    

    Tudor se pare că nu ți-a scăzut entuziasmul, sper că ai și anduranță.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *