Gay Romania Blog

Bisexuality

Ma contacteaza un tip din Michigan: “I am from Michigan, USA, and visiting Romania in November 2007 and would like to know where I can find the list of bars, clubs, restaurants, etc. in Bucharest, Brasov, or Sibui; the cities I hope to visit on this trip.”.  Dau sa caut pe net, conviins fiind ca exista undeva o lista cu ceea ce mi-a cerut omul. Nu este… cel putin nu am gasit. Dau din intamplare peste un articol care mi-a placut pentru ca arata realitatea comunitatii gay, scena gay romaneasca asa cum este ea, nedecorata cu artificii de niciun fel. Articolul suna cam asa (adaugirile cu BOLD sunt ale mele):

Obligati pana nu demult sa se intilneasca in parcuri sau in toalete publice, homosexualii romani au fost ani de zile privati de intimitate si de un mod de viata decent. In ultimul timp, schimbarea perceptiei majoritare si solidarizarea comunitatii gay au dus la aparitia unui mediu mai protejat, in care homosexualii se pot manifesta fara retineri si temeri: cluburile si barurile, asociatii care le apara drepturile, etc. Totusi, situatia e valabila doar in marile orase. In orasele mici, singura forma de contact sigura ramine Internetul.

Pana acum personal nu am vazut nimic concret din aceasta “solidarizare”. Cat despre actiunea ONG-urilor… nimic palpabil.

„In 2001, mi-am facut un prieten german pe net. Mi-a facut invitatie si m-am dus la Frankfurt, unde locuia. Timp de o luna (doar atat a tinut iubirea ce i-ai promis-o???…), am explorat cluburile si posibilitatile de distractie ale orasului. Practic, iti puteai satisface orice fantezie. Ce sa mai vorbim de reviste, canale de radio sau tv… Prietenul meu statea pe o strada unde aproape toti locuitorii erau gay; in magazinele din zona lucrau doar tipi pe invers. N-aveai nici o teama sau jena, deschideai geamul si de vizavi iti facea cu mina un vecin gay. Ce sa mai vorbim… Viata, civilizatie, nu ca aici”, povesteste Andrei. Cu toate astea, de citiva ani a inceput sa se constituie si in Romania o scena gay.

Fireste, din cauza homofobiei populatiei, existenta ei e inca partial „underground”, ferita de ochii publicului heterosexual: canale de chat si de dating, cluburi exclusive sau gay friendly, reviste (Switch, Angelicuss, Inklusiv). Partea vizibila a acestei culturi o constituie organizatia „Accept” cu revista „Inklusiv”, care poate fi gasita la chioscurile de ziare.

Da? Habar nu aveam…

Imaginea sordida a homosexualului care isi agata partenerii in parcuri sau in toalete publice incepe sa fie inlocuita de alta. De fapt, majoritatea homosexualilor prefera sa se tina la distanta de aceasta imagine: „nu am fost niciodata in parc”, marturiseste tot Andrei, „e murdar si periculos. Si de ce as face-o, de vreme ce pot sa intilnesc pe cineva prin intermediul internetului sau in cluburi?”. De altfel, precizeaza Andrei, fauna umana care se invirte prin parcuri este denotata in argou gay drept „curve de parc”, o adevarata linie de centura pentru gay – „homosexuali saraci, prostituati si semiprostituati, incapabili sa se tina de un job”.

„DE UN AN, A DEVENIT SI I N ROMANIA COOL SA FII GAY”  Andrei are 26 de ani si un serviciu OK, la un post de radio care merge bine. „Lucrez de un an la job-ul asta. La inceput, am zis sa nu amestec job-ul cu viata sentimentala. Aveam insa un coleg care arata foarte bine, si care, in plus, facea glume ciudate, care sunau a invitatie. Imi iau inima in dinti si ii zic ca n-am nimic impotriva homosexualilor, pina cind ajung sa-i spun direct ca imi plac tipii (poate pica…poate nu…poate da…) . Cind aude asta, incepe sa rida si-mi zice ca e hetero exclusiv, dar ca Andrei de pe stiri e gay, iar Florin – un alt coleg – e bi. M-am simtit ridicol, cu secretomania mea”. In opinia lui Andrei, tipii care lucreaza in media, ONG-uri sau multinationale tin foarte mult sa para cit mai destupati, mai „gay friendly”. „Cam de un an, a devenit si in Romania cool sa fii gay sau sa ai prieteni gay. Lumea cu pretentii face eforturi sa para cit mai emancipata, mai occidentala”.

Asta e o tampenie… cum adica “a devenit cool sa fii gay”??? E ca si cum ai spune ca e cool sa fii hetero si maine cu totii vom fi str8-acting…

Pentru un homosexual dintr-o tara abia iesita din saracie (ca acum a intrat in bogatie…), viata e inca dura. „Eu am 38 de ani”, spune Mihai. „Recunosc, atita am. La gay, toti cei trecuti de 30 se dau cu 7 ani mai tineri si se imbraca cit mai sport, sa arate a pusti. Pina pe la 27, viata e un vis frumos, gasesti tipi cu care sa te cuplezi, eventual sponsori. (Sa mori tu !!?) Dar daca ai trecut de 30 si nu ai superbani sau supertoale, poti sa te socotesti mincat, nici un tip ca lumea nu se mai uita la tine, oricit ai bate cluburile. Mihai nu-si face iluzii: cistiga binisor, dar chiria ii mananca o multime de bani, nu poate spera la cine stie ce. „Am auzit ca dincolo e asa: pina la 30 se distreaza, intre 30 si 40 merg pe relatii, iar dupa 40 imbatrinesc cu cineva. Aici nu se pune inca problema asa, din pacate… ”

Asa o fi? Io chiar in vara asta am facut 27… si nici pana atunci viata nu fu’ un “vis frumos” dar de unde pana unde “barierele” astea de varsta? Sa inteleg ca secretul unui “vis frumos” consta in operatie estetica, bani si toale? A draq…

INTERNETUL, UN MIJLOC DE CONTACT MAI SIGUR - Chiar daca perceptia despre homosexuali a devenit ceva mai favorabila, spatiul public nu e totusi prietenos, motiv pentru care este preferat Internetul ca mijloc de contact. Exista doua canale importante de chat, gayromania si gaybucuresti, pe care homosexualii se pot intilni. Opiniile sint impartite. Pentru Andrei, ele sint o versiune a Parcului Operei, „prostituati mascati sau tipi complexati, care stau pe lobby si fie se dau selecti discutind despre cele trei carti pe care le-au citit, fie fac glume timpite, adresindu-se unul altuia cu «fa, proasto». Pe private, conversatiile sint trase la xerox.

De fapt se vorbeste cu “fah proasto!”, majoritatea op-ilor sunt niste imbecili, cei care si-au dat seama de cum mergea treaba pe gayromania, s-au cam lasat de meserie. Restu’ parca ii si vad… toata ziua in fata tastaturii… salivand… cu o burta cat 10 si dand ban-uri, si kick-uri. Nu am mai intrat pe mirc de 2-3 ani. Conversatiile sunt cam asa:

sal, asl pls, de unde?, a/p?, cu ce te ocupi?, ai bf?, ai loc?… si cam asta e esentialul. 10x Cupidon…10q.

Insa pentru cei din provincie, si in special pentru cei care locuiesc in orasele mici, gayromania e o alternativa dezirabila. „E adevarat ca sint o multime de tipi chititi doar pe sex, dar asta nu inseamna ca nu poti intilni si altfel de oameni. Pe prietenul meu asa l-am intilnit”, ne spune adonis29. In plus, „e o ipocrizie sa zici ca dupa ce ai intilnit pe cineva nu te mai intereseaza sa cunosti si altceva. Multe cuplurilor gay sint cupluri deschise: fie o fac in trei, fie merg pe intilniri paralele, cu acordul partenerului… in fine, cum isi negociaza relatia”. Aici cam asa e. Si e chiar super misto in 6 sau 7. Depinde daca o zi e cu sot sau fara.  Alternativa mai dezirabila la „mirc”, canalele de chat, o reprezinta site-urile de dating. „E mai ok, pentru ca iti permite sa iti faci o idee de ce-i poate pielea celuilalt, fiindca fiecare are un profil, o pagina personalizata. Si e clar ca daca e fan Eminescu, asculta Celine Dion si se uita la «Trazniti in NATO» nu ai la ce te astepta”, ne spune Andrei. Deci, Eminescu si Dion nu merg cu NATO? Sau cum adica “nu ai la ce te astepta”??? Merge mai bine Ana Lesko cu Mann? Andrei…indiferent pe unde esti si ce faci… esti cam ciudat… sa nu zic altfel. „Pe gaydar mi-am facut cei mai multi prieteni. Acum sintem o gasca, iesim impreuna in Queens sau in cluburi de electro. Cautam o chirie sa ne mutam impreuna”.

Deocamdata, pe Andrei nu-l intereseaza sa intre intr-un cuplu. „Exista sexul de intretinere, ca descarcare hormonala, in care nu te implici afectiv, si sexul in cadrul unei relatii in care investesti.” Momentan sta singur intr-o chirie. „Pina acum trei ani, stateam cu ai mei si asa am ratat o multime de tipi misto, mai ales din cei veniti din provincie la chefuri. Dansam toata noaptea, apoi venea dimineata si noi nu aveam unde s-o facem. Daca eram in bani, inchiriam o camera de hotel. Daca nu, apelam la cunostinte gay, «n-ai o camera libera?», dar asta mergea de citeva ori. In plus, se mai intimpla ca pe ziua aia camera sa fi fost deja data altui amic care s-a miscat mai repede”.

Urasc mentalitatea asta… mamaaaaa… am 21 de ani si nu mi-am tras-o de la 18… oauuuu… ce pierdere. Chiar asa importanta o fi Doamna p**a?

QUEENS, UN CLUB GAY PE CONCEPT OCCIDENTAL - Chefurile se tin in Queens, un local din spatele Teatrului Evreiesc. Clubul imita constiincios conceptul de club gay popular din Occident – lumina fluorescenta rosie, mese si bancute joase de piele, zugraveala cu desene vag de pop art, unul sau doi travestiti pe post de animatori. Dar, cu tot aspectul popular, preturile nu sint chiar mici: o bere „la fiola”, la 0,33l, costa 50 de mii. Intrarea e 200.000 de lei, dar, din fericire, include consumatie.

Gay-ii bucuresteni tin sa arate, la nivel vestimentar, cit mai aproape de standardul occidental de subcultura gay: haine strimte, tricouri „hot”, fara mineci. Nimic romanesc sau dincolo de concept, care sa dea personalitate clubului. Muzica e de asemenea tipica pentru un club gay, remix-uri house la piese pop de larg consum. L-am intrebat pe DJ de ce nu mixeaza manele sau melodii romanesti comuniste si prefera melodiile pop – mi-a raspuns ca nu intra in conceptul clubului.

Pentru un vizitator occidental asta e cam tern, sa vina in Bucuresti si sa descopere un club gay identic cu unul provincial de la el de acasa. Atmosfera „se incinge” dupa ora 12.00-1.00, cind clubul se umple, iar lumea se mai dezinhiba: baietii curajosi se dezbraca la maieuri (de firma), danseaza la bara, incep dansurile lascive si saruturile languroase. Aici, lucrurile se intimpla mai direct decit intr-un club obisnuit, fara zone de tampon si restrictii. Tot degeaba… daca nu se merge si in baie… nu e club Dom’le… nu e club.

Hedonismul e o marca a culturii gay peste tot in lume. O trasatura specific romanesca ar putea fi barbatii peste 40 de ani, imbracati la costum, care vor sa epateze semnalind apartenenta la o clasa superioara – incercind astfel sa-si creasca actiunile pe piata sexuala. In cultura gay, exista o diferentiere clara pe virste, clase sau – paradoxal – postura sexuala. „Ca activ exclusiv, n-ai probleme sa te cuplezi, chiar daca n-arati foarte bine. Ca pasiv exclusiv, e mai dificil, cel putin dupa o anumita virsta. De aceea, pasivii insista pe cuplu, iar activii pe distractie si relatii intimplatoare. De multe ori se intimpla metamorfoze, dupa o anumita virsta, homosexualii predominant pasivi devin predominant activi, ca sa-si creasca cota pe piata. Oricum, „pustii”– tipii sub 20 de ani – sint rasfatati la maxim, toata lumea ii vrea”, ne spune Liviu, interlocutorul nostru. Draga Liviu, EU URASC PUSTII DIN TOT SUFLETUL MEU!!! (MICI, SLABI, POSETA, ELEVI SAU “STUDENTI LA FACULTATE…”…MA PISH). Uite cam astia sunt pustii nostrii scumpi si dragi:

PS: Asta se vrea si top model. Pisi:

1. Epileaza-te
2. Tunde-te
3. Mai epileaza-te o data
4. Nu-ti vine bine cu verde
5. Imi pare rau sa te dezamagesc dar… nu esti si nu vei fi top model(a) – EVER.

Liviu are 32 de ani si lucreaza ca medic stomatolog. Vine in Queen’s cu prietenul lui de 23 de ani nu ca sa agate, ci doar pentru distractie: cuplul lor e unul inchis. S-au cunoscut acum 6 luni, de 4 luni s-au mutat impreuna. „Asta e putin ciudat pentru vecini: sa ai 30 si sa stai cu un alt tip, intr-o garsoniera. Intr-un apartament, n-ar batea la ochi, ai putea pretinde ca esti din provincie si celalalt e un prieten sau un frate. Intr-o garsoniera insa da de banuit. Solutia noastra e asta, sa pastram distanta, sa nu intram in relatii cu nimeni din bloc. Mai incearca cite unul curios sa intre in vorba cu vreunul din noi, in lift. Ideea e sa raspunzi rece si strict la obiect, ca sa fii lasat in pace”.

Bucurestiul ramine un spatiu privilegiat: are cateva cluburi si baruri gay sau gay friendly (adica prietenoase… stim si noi ce inseamna gay friendly… merci de noutate, anyway ‘sis). Pentru celelalte orase, situatia nu e atit de roza. „La Iasi e dezastru, nu exista nici un local gay sau macar gay friendly. Discoteca „XS” e singura care mai organizeaza din an in paste cite un chef gay exclusiv. Insa paznicul patruleaza tot timpul toaleta, ca nu cumva baietii sa faca prostii”, ne spune un nick de pe gayromania, Gayish. Gayish, ce cruda e viata, asa-i?? Ardealul sta mai bine, totusi: „in Cluj, Brasov, Timisoara exista baruri gay, se organizeaza chefuri. In Regat, doar Constanta misca ceva”, conchide el. Singura solutie e turismul sexual – „te pui pe tren sau te combini la o masina si mergi intrun oras in care se face chef”. Asa cum clubberii migreaza de la o petrecere la alta, noaptea, homosexualii migreaza in week-end spre alte orase – in special privilegiatii din Ardeal: „la un moment dat, te plictisesti de aceleasi mutre pe care le vezi la petrecerile din orasul tau. Atunci te duci la un chef din alta parte. Cele tinute in Cluj aduna, de pilda, tipi din tot Ardealul – si nu numai. Eu mi-am facut o intreaga retea de prieteni, in orasele cu potential. Deal-ul e simplu: eu dorm la tine, tu ai unde sa tragi cind vii in Timisoara”, ne spune Hotboy, un mare fan al turismului de week-end.

Frumos articol, nu???

}{ Robert, la limita dintre un vis frumos si un cosmar!