Tot mai mult si mai mult, observ in comunitatea gay din Romania (nu am cunoscut cum e comunitatea gay din alte tari) usoare tulburari generate de lipsa unei vieti sentimentale. Am observat ca unii gay nu pot vorbi despre altceva decat: iubire (mare…), tradare, dragoste netarmurita, o pereche pana la moarte, pe veci daca s-ar putea. Eu inteleg ca e frumos (si sanatos poate) sa ai pe cineva langa tine dar de unde disperarea asta asa de mare??? Asa de mare incat unii se indragostesc pe net, de o poza… de cuvintele pe care le spui… oi fi eu anormal (mai am sanse oare??) dar sunt si alte aspecte in viata care te pot face fericit: prietenii, familia, ascensiunea profesionala, banii, calatoriile, etc.
Nu cred ca e normal sa cunosti pe cineva de doua ore si sa incepi sa trimiti ca nebunu’ mesaje lacrimogene… gen “Daca ar trebui sa aleg intre tine si viata… te-as alege pe tine…. si tu ai pleca… nestiind ca viata mea esti tu..”. Cam asa era. Iubirea se traduce prin respect, prin responsabilitate, echilibru, egalitate. Iubire nu inseamna sa stai lipit 24/24 de persoana pe care o iubesti… si noaptea tinut in brate pana dimineata. Iubirea se dovedeste in fapte si nu in cuvinte… e foarte simplu sa spui “te iubesc”…mai greu e faptic.
Trecand mai departe cred ca termenul “Drama queen” este potrivit pentru gay-ii care toata ziua sunt nemultumiti, suparati pe viata… viziune pesimista, neagra… spun la toata lumea ca au incercat de cateva ori sa se sinucida si nu au reusit ( Un sfat prietenesc: Sinucigasul trebuie sa ia cu el o persoana de incredere care sa il impinga de pe dig, blocul de 10 etaje sau sa dea un picior in scaunelul roz…). Totul este o drama: relatiile cu parintii, ex-ul, intamplarile de zi cu zi. Toate aceste sunt confesate unei prietene “foarte bune” de sex feminin, care crede ca stie cu ce se mananca lumea gay dar de fapt nu da doi bani pe trairile “sumbre si gri” ale confesatorului.
Si eu ma simt prost uneori din motive aberante, insa incerc sa ies din starea aceea povestind cu cineva care imi este aproape, facand o baie cu uleiuri aromatice, mancand ca spartu’ sau efectiv stand singur. Cred ca e necesar ca fiecare sa aiba o ierarhie de valori in viata… sa stie ce e mai important pentru el. Ce conteaza ca suntem gay? Ce conteaza ca stam in Romania? Da, combinatia e aiurea, insa sunt multe alte lucruri frumoase pe care le putem face. E dragutz si sa iesi cu alti gay atata timp cat simti ca ai ceva in comun cu modul lor de gandire. Dar cum comunitatea gay nu este foarte coagulata sunt “bisericutze” multe, multe care barfesc toata ziulica despre cine cu cine s-a f***t, care cat o are… si alte subiecte “interesante” si hot. Voi incheia aici, lasand la latitudinea voastra sa judecati ce e rau si ce e bine.
Puszy!
Robert
E trecut de miezul noptii si sunt stors din toate punctele de vedere. Ma conversam pe Gayromeo.com cu un amic cand deodata primesc un mesaj, care ma intreba cat doresc sa fac o excursie in Italia. Acest fapt m-a condus la urmatoarea concluzie: daca cineva are tupeu sa iti propuna asa ceva, inseamna ca a mai facut-o si cu siguranta multi dintre pretendenti erau gay din Romania. Cam cat mai este un salar mediu pe la noi? 1000-1500 RON? Poate nici atat. Asta inseamna cam 350-500 Euro, right? Oare cum gandeste un gay (mai sunt o gramada care nu sunt gay dar devin decat sa lucreze) sau hetero (mai ales hetero) care are acest salar si i se propune o partida de sex (sau mai multe daca e bun) si o excursie prin nush’ ce p**a de tara?
Odata cu aparitia canalelor de chat si al altor mijloace de comunicare prin Internet, in Romania a inceput sa ia amploare fenomenul de prostitutie mascata, in care actorii principali sunt un tip in varsta dar cu bani de prin EU si romanasul nostru, gay sau nu, sarac lipit care vrea sa se “realizeze”, sa faca ceva in viata. Imi povestea odata cineva din Sibiu ca tot asa se dusese unu prin Germania, si mosu’ gelos din fire, il tinea toata ziua in casa, cu usile si ferestrele inchise. Nu stiu cum s-a realizat acest gay insa concluzii nu pot fi multe.
Am rasfoit cateva minute pe Google cautand povestioare cu gay. Romania si la acest capitol este faimoasa. Unii gay din Romania atatea tepe au tras incat de multe ori sunt vazuti ca niste lipitori, gunoaie. Am gasit ceva interesant, voi lipi acestui post cateva paragrafe. Citez:
“Moda excursiilor sexuale gay spre vest incepe odata cu expansiunea Internetului. Prima poveste am auzit-o in ‘98, un baiat de 23 de ani care s-a imprietenit pe Internet cu un german de 40 de ani. Urmeaza o poveste multiculturala si romantica, cetatean german venind in România, cetatean român plecat cu invitatie in Germania, doi oameni experimentind binefacerile vietii in cuplu – insa povestea ia sfirsit in momentul in care cetateanul român incepe sa se culce cu prietenii iubitului, „i-a incercat pe toti, fraierul, l-a facut de rusine pe neamt, cum sa nu-i faca vint”, a rezumat cel care imi povestea, clatinind trist din cap. Pentru el, prietenul daduse cu piciorul peste o sansa cum ti se arata o data in viata, „acolo neamtul il respecta si l-ar fi tinut ca-n palme toata viata”. ”
Deci, the same fuckin’ mind!
Citez dinou:
“A aparut si un argou care denomineaza asta, „a merge la babe” – majoritatea strainilor agatati din Vest au peste 40, „sint pasivi si batrini, cum e mai rau, nici unul de-al lor nu se mai culca cu ei”, imi explica un alt nick, Beeboy25. Unii gay percep ca umilitoare excursiile astea si le ascund, amsterdamcj vorbeste despre un amic clujean aflat in Olanda, care „zice ca munceste, da’ sigur la vreo baba s-a dus” – altii insa braveaza cu ele.”
Adevarul este ca si eu mai stiu cateva pachete cu muschi care sunt in Italia “la lucru”. A dracu se face ca in Romania nu stiu sa bata un cui. Oare ar trebui sa imi schimb meseria?
Un alt citat:
“Un nick, „metrosexual”, se lauda ca a gasit un super sponsor elvetian, care ii finanteaza modul de viata costisitor, „de unde crezi, draga, ca mi-as permite sa fiu metrosexual? Chestiile astea costa.
Toyota Corola, parfumel de 150 de euro, toale de fitze, coafor”. Intreb daca isi iubeste sponsorul, „cum sa nu-l iubesc, la citi bani pompeaza in mine”, glumeste cinic. Elvetianul sta cam 3 luni in România, „si atunci trebuie sa fiu cuminte. In rest, sint liber ca pasarea, doar sa fiu un pic discret”.”
Deci dragii mei dragi, vedeti voi d’aia nu mai sunt gay metrosexuali pe la noi. Oare acesti oameni, acesti gay romani de ultima speta chiar se vand pentru o masa sau cativa Eoro. Ei chiar pun mana pe gay-ii care traiesc din pensie…. oare nu le este greata de ei? Sau ei nu mai stiu ce e greata. Ce viata or fi avut in Romania? Oare chiar se realizeaza acolo? A te realiza inseamna a trai de pe o zi pe alta? De ce am impresia ca cei ce fac asta sunt gay care nu au 18-20 de ani? Banuiesc ca trebuie sa realizeze ce fac. … ahhh… si metrosexual inseamna sa ai haine de firma si un parfum de 150 de Euro?
Chiar si anul acesta cand am fost la mare, am vazut un tip din Cluj pe care intamplator l-am cunoscut odata cu un tip care ii putea fi bunic. Fostul lui prieten imi povestea ca s-au despartit din cauza unui laptop. Acel laptop fusese cumparat de mosnegutz. Penibil sau patetic?
Refuz sa cred ca un om, (indiferent ca e gay say hetero) nu poate realiza nimic in viata. Doar daca nu este batut in cap… sau are probleme de sanatate. 
De ce multi prefera isi vanda corpul si sufletul contra unei sume de bani? Cum se simt oare cand mananca o bucata de paine stiind ca plata pentru paine a fost suptul unei p**e? Imi este mila de acesti oameni saraci, fara un gram de omenie in ei, fara suflet si nenorociti.
Cu drag,
Robert G.
Imi pare rau ca nu am scris nimic in ultimele doua zile insa am fost prins in alte activitati. Noaptea de vineri spre sambata mi-am petrecut-o in compania unui prieten, am povestit (printre altele) despre tot ce inseamna Internet. Mi-a facut o placere deosebita deoarece rar am ocazia sa povestesc cu cineva despre asa ceva. Nu, nu am povestit despre mIRC, yahoo messenger si alte “hotspot-uri”. Astfel am petrecut o noapte alba, m-am pus la somn dimineata in jurul orei noua. Am dormit ca un bustean pana pe la trei, am alergat pe la mai multe florarii sa iau un exemplar de Phalaenopsis (orhidee) pentru R. care trebuia sa soseasca din Germania. Efectiv aveam chef sa fac o surpriza placuta. Pentru cei care nu stiu, Phalaenopsis este o specie de orhidee si arata cam asa:
Am livrat orhideea apoi am plecat la sala. Am stat cam doua ore (cu sauna cu tot) apoi am mers la R. ne-am pupacit ca si cum nu ne-am fi vazut de cinci ani. Nu am stat foarte mult caci planificasem cu Ovidiu si Adi sa mergem in Sauvage. Am ajuns intr-un final. Atmosfera draguta, am baut atat cat sa ne simtim in forma si am dansat, am barfit, am cunoscut oameni noi. Chiar am incercat sa ne simtim bine, sa fim noi insine si nimic altceva. Evident, nu ai voie sa te simti bine. Sunt doua alternative:
- Daca te distrezi si te simti ok, esti curva;
- Daca nu te distrezi esti depresiv;
Acest “fenomen” (nu il pot numi altfel) este aproape identic cu: daca te futi esti curva, daca nu te futi ai fite.
Poate cel mai corect este sa treci dintr-o stare in alta. Sau sa fii o curva depresiva. Oricum, stiam demult ca pentru a fi un gay “de treaba” trebuie sa ai urmatoarele “calitati”:
- Sa nu arati bine caci esti curva;
- Sa nu fii urat ca moartea ca nu te baga nimeni in seama;
- Sa nu fii gras;
- Sa nu ai mai mult de 30 de ani caci esti hoasca;
- Sa ai bani de o iesire, altfel te futi pe bani;
- Sa nu ai prea multi bani caci sigur te-ai f***t pe bani;
- Sa fii macho, cu par pe piept, mers cracit. Altfel esti “rupta”;
- Sa nu iti faci cumparaturile decat de la un magazin foarte decent altfel ai fite.
Faceti voi socotelile. Sunt convins ca fiecare dintre voi a simtit pe propria sa piele efectul cuvintelor spuse de dragul de a nu tacea. Modelul acelui gay care nu se incadreaza in niciuna dintre conditiile enumerate mai sus sa ii dau o medalie…
Pe la trei si ceva am plecat acasa si pe la patru eram deja in pat, invelit pan’ la nas. 
Am adormit si am visat ceva ce am tinut minte doua minute din clipa in care m-am trezit.
Azi, a fost o zi foarte placuta si relaxanta. M-am trezit inaintea lui Andrei, l-am privit cateva minute cat de frumos doarme si cum tine pernita (are o pernita mica) pe cap cu o mana ca de obicei apoi m-am imbracat si am plecat la R. unde am stat la povesti pana a venit Ovidiu si Andrei. Ovidiu este un tip super ok, care inca din momentul in care ne-a cunoscut ne-a ajutat foarte mult faptic, nu doar verbal. Apoi am mers la Casa cu Flori, un restaurant dragutz, plin cu flori. Am fost pe terasa. Am servit mai multe chestiuni, dar trebuie sa recunosc ca supa de rata cu taitei avea un gust sublim. Apoi am coborat sa mai aruncam si noi cate un ochi la trecatori, am savurat 100 ml. de Lacrima lui Ovidiu. Apoi ne-am dus in Real (trebuie sa dau numele ca sa stiti unde sa mergeti sa luati peste), ne-am plimbat cautand produse sarace in grasimi si aditivi alimentari. Evident nu am putut sa ne abtinem sa nu trecem pe la raionul cu cosmetice. De asemenea, la stand-ul unde se vand pesti era un individ care ne-a atras atat de mult incat ne-am interesat de… ton. Am aflat ca ton se aduce doar joi. Joi o sa fiu acolo. Va recomand sa treceti si voi pe acolo, evident cei care sunteti din Timisoara.
Nu s-a intamplat nimic iesit din comun. Sunt cateva picanterii legate de modul meu si al lui Andrei de a ne distra in Sauvage dar sincer ma doare in cot de cine ce povesteste pe la spate in timp ce pe fata este afisat un zambet larg. Mereu am considerat ca fiecare ar trebui sa isi vada de muraturile sale. Nu dezvolt caci nu are importanta.
Deja este aproape de ora doua (noaptea), simt oboseala cum imi curge prin vene. Ma duc la nani.
