Am fost doua zile la Zalau, sa imi reziliez contractul cu Astral, sa ii revad pe ai mei, prietenii de acolo and so on. Azi am pornit inapoi spre Timisoara azi (in fapt… ieri) pe la 15:00, dupa ce ne-am oprit intr-un OMV sa papam un pic. Am avut anumite resentimente, am devenit usor sensibil dar ma grabeam sa parasesc cat mai repede cu putinta Zalaul. Acum, cand incep sa imi dau seama cam cum este Timisoara, viata de aici, oamenii de aici incep sa nu regret deloc plecarea din Zalau.
Oricum Zalau va exista mereu in inima mea ca un loc frumos deoarece ma leaga de acel oras mai multe lucruri. In primul rand scumpii mei parinti sunt acolo. Acum cand i-am revazut amandoi au plans ca doi copii, spunandu-mi sa avem grija de noi (eu si Andrei) si ca mereu imi vor sta alaturi. Intr-adevar este trist sa pleci din locul cu care te-ai obisnuit doar pentru ca esti gay si ai nevoie de o viata sociala sanatoasa.
Al doilea lucru care ma tine conectat (cel putin mental) de Zalau este relatia mea cu Andrei. A inceput (mai serios) in Zalau, am lucrat impreuna zi de zi si ne-am cladit un viitor. Ori de cate ori ma gandesc la Zalau, mintea mea se transforma in victima unei avalanse de amintiri. Tin minte exact de unde am cumparat fiecare ceasca, draperii, prosoape, linguri si farfurii si alte obiecte. Dar mai departe de valoarea lor ca si “obiecte” sta amintirea si placerea cu care au fost facute acele lucruri.
Intr-un fel imi pare rau… imi pare rau dupa oamenii pe care ii stiam, chelnerii si chelneritele care cu timpul mi-au devenit apropriati, casa parintilor mei, magazinele, oamenii simplii, s.a. In Timisoara am intalnit oameni extraordinari, locuri superbe, alte posibilitati si … de ce sa nu recunosc… o cumunitate gay numeroasa. Mereu am spus ca mi-ar place placea sa pot iesi la o bere cu un amic cu care nu trebuie sa povestesc doar despre femei si sport. A convietui intr-un anumit loc, oras cu oameni care gandesc si simt ca si tine reprezinta (pentru mine) un factor important in procedeul de gasire a identitatii personale.
De multe ori ma gandesc daca am facut bine, daca am procedat corect si la impactul pe care acest pas il poate avea in viitor asupra relatiei mele cu Andrei. Pana acum, ne-am adaptat destul de bine. Cred. Un ajutor extraordinar mi-au oferit Ramon si Ovidiu (pentru cei care nu stiu toata poveste, vezi posturile anterioare). Adevarul este ca am avut foarte multe cunostinte si amici. Insa… niciodata nu am simtit insemnatatea cuvantului “a ajuta” si “a fi alaturi” mai mult decat “explicata” de acesti doi oameni. Nu, nu am sa le ridic statui. 
Alex, despre care vorbisem in acest post a dorit sa vina in Timisoara la noi pana Duminica. Pentru mine este o placere, deoarece ma inteleg super ok cu pustiu’. In afara de faptul ca in seara asta am fost obligat sa ma uit la K-1 si la sport sunt “flood-at” de “Oaaauuu… mamaaaa…. ce c*r are aia…. ce i-as face…”. Cred ca in aceste trei zile cat va fi Alex in Timisoara voi auzi despre p***e (nu vreau sa supar sexul frumos) cat sa imi ajunga tot anul. In timpul cat ne uitam la K-1, Alex imi povestea despre faptul ca a ajuns la concluzia ca Dumnezeu nu exista. Parintii lui au divortat de curand si trece printr-o perioada mai ciudata. Este aiurea cand viata iti intoarce spatele la doar 18 ani.
Toate ca toate… ma bucur acum ca toate lucrurile noastre sunt aici, in Timisoara. Tot, tot, tot. Anul acesta cand am fost la mare, mi-am luat un… borcan de conserve de 1000 ml, din acela care se inchide ermetic. Azi am adus obiectul si am hotarat ca daca tot nu intentionez sa pun ceva pentru la iarna… sa depozitez banii marunti. Gumitzele Orbit primite ca rest nu le pun tot acolo. Poate intr-un alt borcan. 
Am si o veste mai proasta… cred ca am racit un pic. Ma doare gatul cand inghit (food and drinks). Mi-am luat Fervex, Bixtonim, Augmentin si ceva de supt (antiseptice). Inca nu am trecut pe Augmentin dar daca va fi nevoie… why not. Oh GOD, la mine o raceala tine cateva zile, insa debuteaza cu doua zile de dureri de cap. Cred ca voi sta in pat toata ziua… hell NO.
Gata dragilor, acum va las. E noapte, racoare si e tarziu. Maine e o zi lunga.
Kiss ya!
Am ras ca si un cretin 2-3 minute de se tot intreba Andrei ce am cand am vazut acesta poza:
Ca deh, daca nu avem tramvai, metrou si troleibuse e bine si asa. Ma tot gandesc oare ce s-a transportat in acea cusca?? Ar fi prea sadic sa fi fost 1-2 porci.
Asaaa…. si uite mey cum a evoluat GSM-ul asta… mai zi ceva:
Operator: Ce aparat utilizati?
Client : Un Mitibusii…a incercat sa se corecteze ( dealerii se prapadeau de ras in magazin )
…Mitibusu adica…!
Client: Am si eu nevoie de codul PUK pentru ca mi s-a blocat cartela.
Operator: Imi puteti spune, va rog, ce mesaj va apare pe ecranul telefonului…
Client: Hi! Have a nice and lucky day!!
Operator: Spuneti-mi, va rog, cand ati facut ultima incarcare a cartelei dvs.?
Client: - Ieri seara. Am tinut-o vreo 4 ore la incarcat.
Sper ca macar un zambet v-am smuls… O zi faina sa aveti!
Have a nice and lucky day!!
Saloanele de cosmetica pentru barbati reprezinta noul subiect de barfa (pe mine nu ma intreaba nimeni, ca as scrie o carte despre cosmetice), noul tabu al societatii conduse de testosteron, noua obsesie. De la cei care “marturisesc” ca frecventeaza des un astfel de loc, pana la cei care admit cu jumatate de glas, ca ar fi trecut pe acolo si pana la cei care sunt complet revoltati de o astfel de idee, acest nou trend acapareaza multe discutii de bon-ton.
Parerile sunt impartite si duse la extreme. Conexiunile: salon - cosmetica – barbati si metrosexuali sau gay, apar in mintea multora, si nu sunt privite cu ochi buni de a noastra societate, adica un barbat trebuie sa fie dur si masculin, cu burtica de bere asortata la brandul tatuat cu “i love maria, ana, ileana, florina”, sa aiba un iz subtil de transpiratie si aprig la vorba. Nu sa se domnisoreasca la salon, ca doar nu e femeie.
Multi barbati folosesc o gama foarte larga de cosmetice, inclusiv fond de ten, pudre, rimel (transparent) and so on.
M-ar interesa punctul vostru de vedere!
Kiss!
Robert
Uite cateva chestii super funny, dar cu un sambure de adevar (coincidenta sau nu??), prin care putem afla despre cineva daca este sau nu gay:
1. Daca nu bei COLA-PEPSI, ci doar suc 100% natural pentru ca esti constient de consecintele benzoatului de sodiu, esti gay.
2. Daca iti doresti o masina cu un motor mic, culoare neobisnuita (violet, portocaliu…) care sa nu consume si sa fie si planet-friendly, esti gay.
3. Daca iti plac hainele Benetton, esti gay. Pentru ca apreciezi tot ce iti ofera culorile. Da, starea aia de BINE…
4. Daca crezi in Apple, esti gay. Logic. Apple e un ajutor extraordinar pentru artisti si … toti artistii sunt gay.
5. Daca nu mananci la fastfood cu prietenii cinci meniuri de-odata si/sau tii cura de slabire si te mai si lauzi cu asta, esti gay.
6. Daca muzica pe care o asculti este o combinatie de chestii electronice, chill out, bossa nova, trip-hop, si daca nu asculti ultimele hituri disco autohtone, esti gay! Clar!
7. Daca speli rufe si dai cu aspiratorul, duci gunoiul si speli vase, esti gay.
8. Daca iti plac comediile romantice si dramele, daca nu esti sustinator a action power, Robocap si a marelui bataus Silvester, esti GAY. Sa nu mai spun ca daca iti plac filmele frantuzesti. Clar.
9. Daca ai un smartphone care nu e Nokia, esti GAY! A…e cu Windows Mobile?? Grav!
10. Daca ai blog…ce e aia?????? Esti gay!!
11. Daca porti o traista (a se traduce poseta) pe umar in zilele in care iti urasti rucsacul, esti gay!
12. Daca ai mai multe prietene decat prieteni, lasand la o parte faptul ca poate ele sunt destepte, frumoase, iti spun o groaza de secrete d-ale lor, evident esti gay.
13. Daca in baia ta sunt: masti, creme antirid (una de zi si una de noapte), lotiune de corp si alte produse… no comment.
Eu ma incadrez la: 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 13. Desi, mai demult, eram adeptul punctului 11 dar am renuntat pentru simplul motiv ca nu imi incapeau toate in “traista”. Relativ la punctul 12: Da, chiar aveam o prietena care imi spunea tot, tot, tot. Pepsi imi place (varianta cu lamaie), Cola nu beau. Cat despre masini… imi plac alea puternice. Cat mai puternice si de culoare inchisa.
Voi la cate puncte va incadrati?
LINDSAY Vs LEITSCH ( sau GAYPOWER! )
PE SCURT:
Revoltele de la Stonewall au fost o serie de conflicte violente intre politia din New York si grupuri de gay si transgender care a inceput dimineata devreme 28 Iunie 1969 si a durat cateva zile. Cunoscuta drept revolta de la Stonewall sau pur si simplu Stonewall, aceasta a fost o geamandura pentru miscarea gay mondiala, avand in vedere ca persoanele gay nu au actionat niciodata impreuna in numar asa mare si in forta pentru a rezista politiei.
CLIMAT GENERAL:
Raiduri ale fortelor de ordine in cluburile si dicotecile gay erau o parte importanta si obisnuita a vietii gay de-a lungul si de-a latul Statelor Unite pana in 1960 cand raidurile inopinate au devenit sensibil mai rare. Cei mai multi considera ca declinul frecventei acestor raiduri se datoreaza unei serii de procese initiate precum si rezistentei crescute a miscarii homofile,
Inainte de 1965 politia inregistra identitatile celor prezenti la raid, ocazional furnizand aceste informatii si ziarelor de scandal. Politia utiliza justificari convenabile de genul: indecenta (inclusiv saruturi sau tinut de mana) travesti-ul sau pur si simplu prezenta in aceste baruri.
In 1965 doua figuri proeminente au iesit in evidenta:
Primul a fost JOHN LINDSAY un republican liberal care a fost ales primar al New York-ului cu o platforma reformista.
Celalalt a fost ROBERT LEITSCH care a devenit presedinte al Filialei new- yorkeze MATTACHINE SOCIETY cam in aceiasi perioada. Leitsch era considerat miltant comparativ cu predecesorii lui si credea in actiune directa, tehnici folosite si de alte grupuri care luptau pentru drepturi civile in anii ‘’60
La inceputul lui 1966 politicile administratiei s-au schimbat din cauza plangerilor facute de MATTACHINE cu privire la politistii care erau pe strazi hartuind gay-i din cauza indecentei. Comisarul politiei Howard Leary a instruit fortele politienesti si a cerut acestora ca in cazul arestarii unui gay trebuie sa aiba si un martor civil. Acest lucru a facut ca abuzurile impotriva persoanelor gay din New York sa devina mai putin comune. (D’Emilio 207).
In acelasi an, pentru a forta State Liquor Authority (SLA) cu privire la politicile acesteia, referitor la barurile gay, Leitsch a organizat o capcana: a chemat membrii ai presei si a planuit o intalnire cu alti doi gay – unui bar i se putea retrage licenta de a vanzare a bauturilor alcoolice pentru servirea cu buna stiinta a unui grup de trei sau mai multi homosexuali – pentru a testa politica SLA cu privire la baruri, in momentul in care barmanul a raportat situatia au facut o plangere oficiala. (D’Emilio 208).
DE CE?
Ramane atunci intrebarea de ce a fost efectuat raidul de la STONEWALL atata vreme cat barurile gay erau legale si in dezvoltare. Stonewall a fost o tinta usoara din mai multe motive: in primul rand campania electorala LINDSAY pierduse majotitatea si isi propuse in campania electorala sa ‘curete barurile’. Apoi barul functiona fara licenta de vanzare a bauturilor alcoolice, avea legaturi cu crima organizata si ‘oferea’ go-go boys in meniu… de asemenea facea nota discordanta cu atmosfera linistita din Sheridan Square (D’Emilio 231).
RASA se poate sa fi fost o alta justificare: STONEWALL a fost frecventat de gay negri sau hispanici - decizia politiei de a face un raid aici se poate sa fi fost influentata si de acest factor. Un mare procentaj al celor care au participat la revolta erau negri, de asemenea multi transgenderi si drag-queens.
Inspectorul adjunct Seymour Pine care a condus raidul din prima seara sustine ca i s-a ordonat sa inchida barul deoarece era locatia centrala pentru culegerea de informatii despre gay-i care lucrau pe WALL STREET unde in ultima vreme avusesera multe furturi. Se considera ca multi gay dintre cei care lucrau pe WALL STREET erau fortati prin santaj sa favorizeze aceste furturi. . (Carter 262)
Patronii dela STONEWALL erau obisnuiti cu aceste raiduri si conducerea putea sa redeschida afacerea in aceeasi seara fie in ziua urmatoare.
FAPTE:
Sambata dimineata , 28 Iunie 1969 nu mult dupa 1:20 a.m. politia a efectuat un raid la Stonewall Inn – un bar gay in Greenwich Village. Un numar de factori au diferentiat acest raid fata de alte raiduri care au avut loc aici . In general Sectia a VI–a informa managementul barului inainte de un raid. Raidurile se desfasurau in mod normal mai devreme ca sa permita afacerii sa revina pe fagasul normal la varful noptii.
Aproximativ la ora 1:20 a.m., mult mai tarziu decat raidul obisnuit, 8 ofiteri de la sectia a VIII-a, dintre care doar unul era in uniforma, au intrat in bar. Cei mai multi dintre proprietari au putut scapa arestului oamenii arestati fiind “cei fara documente de identitate, cei imbracati in haine ale sexului opus si unii sau toti dintre angajati” (Duberman 192).
Detaliile cu privire la catalizatorul acestei revolte difera de la poveste la poveste:
Se spune ca o femeie transgender a pocnit cu o sticla de bere in cap un politist dupa ce a impuns-o cu bastonul (Duberman).
Alta povestire sustine ca o lesbiana, fiind dusa catre masina patrulei prin multime, s-a lupat cu politistii incurajandu-i si pe ceilalti sa faca la fel (D’Emilio 232). Oricare ar fi fost scanteia, multimea s-a coalizat punand politia sa bata in retragere repede, in bar. Cantaretul folk Dave van Ronk, care trecea prin zona, a fost tras de catre politie in bar si batut.
Atacurile multimii erau neobosite. Unii chiar au incercat sa dea barului foc. Altii au utilizat un parking meter pe post de “berbece” pentru ai forta pe politisti sa iasa. Vestea s-a raspandit repede printre rezidenti precum si printre patronii barurilor din zona care s-au grabit la fata locului. Pe tot parcursul noptii politistii s-au raspandit pe strazi au izolat persoane transgender sau neconformiste incluzand femei butch sau barbati efeminati si i-au batut.
Doar in prima noapte 13 persoane au fost arestate si 4 ofiteri de politie impreuna cu un numar nedeterminat de protestanti au fost raniti. Este cunoscut totusi ca cel putin doi protestanti au fost batuti sever de catre fortele de ordine (Duberman 201-202), de asemenea este consemnat faptul ca protestantii au aruncat cu pietre strigand “GAY POWER !!!”
Multimea formata din aproximativ 2000 de persoane au luptat cu 400 de politisti. Politia a trimis forte aditionale sub forma Tactical Patrol Force – o unitate de control al revoltelor original antrenata pentru a face fata revoltelor impotriva razboiului din Vietnam – nu au avut mai mult succes. Toate acestea au continuat a doua noapte pana la ora 04.00 a.m. iar in a cincea zi , intr-o miercuri, 1000 de persoane s-au adunat in fata la STONEWALL INN.
COMENTARII PERSONALE:
Ce as putea eu sa zic mai mult decat atat??
Chiar foarte putin sau nimic. Sunt lucruri in viata care iti dau de gandit si pentru mine acesta este unul dintre ele.
Va recomand: David Carter’s Stonewall: The Riots That Sparked the Gay Revolution, 2004, St. Martin’s Press, sunt 10 de ani de cercetari si interviuri cu martori oculari in mod sigur mult mai mult decat as putea eu face invatand si citand diverse surse oricat de credibile ar fi ele.
Nu se vrea acest post, in masura in care ati avut rabdare sa-l cititi pana la sfarsit, o instigare la violenta (Doamne fereste!) dar m-am gandit intens la asta in ultimele zile….
De ce???
Hai sa va spun:
Intr-o seara merg catre casa de la chef pe la 4 noaptea… si trec prin parc. (daca va spun ca era drumul cel mai scurt oricum nu o sa ma credeti…) undeva adanc… in parc pe aleea din spate. La un moment dat, la vreo 3 metri de mine, duba politiei porneste girofarurile si luminile de avarie. Am inghetat! M-am speriat ca dracu!: “Sergent blah, blah, blah major actele dumneavoastra.”
Caut bajbaind buletinu in portofelul gol (pe care l-am baut … vorba sketchului cu Stefan Banica – Senior, nu “fiica” ). Prezint actele ca un cetatean responsabil si platitor de taxe…
“aham domnu’ Florin ce faceti la ora asta in parc? nu stiti ca e periculos? Daca va da careva in cap?“
“Pai nu am valori la mine n-au decat sa ia ce vor si apoi e drumul drept – ala il stiam- si cel mai scurt catre casa”
“Mdah.. da dupa aia veniti la noi ca v-a batut unu si altu.. si ce faceti in Timisoara ?” (parenteza buletinu meu e de HD). “sunt in vizita” “ de cand?” “ de miercuri” (asta e povestea pe care o stiu cat de matol as fi: sunt in vizita si am venit miercuri …. minciuna prin omisiune.. miercuri 22 martie 2002)
Apoi apare unu dublu lat si cat mine de inalt si poi io mi’s inalt…. si ma intreba : “ esti poponar?”
Jur ca am inghetzat si m-am trezit instantaneu si am inceput sa tremur de nervi:” De unde pana unde intrebarea asta? Sunt cetatean roman!” Si atat! Am inghetzat de frica.
Ar fi trebuit sa ii spun ca da mi’s poponar si nu e treaba lui ca ici eu nu il intreb cu cine se fute… nu am avut curajul pur si simplu. Ma gandeam ca ma bat astia sau mi-o pun si nici nu am cui sa ma plang … dupa ca nu ma crede nimeni… umblam disperat cu mana pe tastatura telefonului in buzunar incercand sa imi aduc aminte meniul ca sa il pun pe inregistrare…..
M-am dat putin la o parte si am inceput sa imi notez – pe telefonul scos din buzunar – tremurand- la mesaje – numarul de inmatrculare al masinii politiei comunitare a municipiului Timisoara. Incercam sa ii vad lui asta mare numarul de pe insigna…imi bateau farurile in ochi si m-am simti singur si vulnerabil.
A venit celalt mi-a inapoiat buletinul…. si-a dat seama cred ca eram isteric… de nervi: “Va multumim o seara placuta in continuare…aveti grija pe drumul catre casa.. sunteti liber”.
Am mai mers 10 metri si am varsat. A fost prima oara in ultimii 10 ani in care mi-am negat apartenenta si personalitatea… A trebuit sa imi spuna un politist ca sunt liber… de ce nu ma simt asa?
Inca nu ma iert…poate puteti voi.. poate nu….
Nu mai stiu… dar ma gandeam la STONEWALL….
CINE NU ISI CUNOASTE ISTORIA E OBLIGAT SA O REPETE!!
Ai lov iu ol. Rili ol of iu
nimeni18
VAND NEVASTA !!!! An de fabricatie : 1983, culoare roscata, full option : suspensii super, portbagaj mare, Stare f. buna de functionare : putin uzata (cam de 2 ori pe zi ; da ‘ duce mult mai mult) Al doilea proprietar, certificat in regula Cai putere : oooooo Jesus ( poa’ sa tina o herghelie) Caroseria putin atinsa : a fost un mic accident cu un vecin care nu s-a asigurat ( daca sunt acasa ) si a intrat in ea, in urma accidentului el a fost grav avariat iar ea a suferit doar niste atingeri de curea pe aripa stanga spate, dar cu timpul se repara. Pret negociabil, o dau cu tot cu accesorii : unu de 3 ani si una de 5 ani. Rog seriozitate!!!
Sambata seara am fost la un gratar, am facut focul (nu prea am stiut sa spargem lemnele , dar noroc ca aveam si carbuni). Am mancat apoi am baut. Am hotarat sa mergem in Sauvage. Am luat un taxi caci eram toti un pic bauti, am facut mishto de taximetrist asa for fun. Eu, Andrei, Ovidiu si inca vreo doi amici ne-am distrat pe cinste, la un moment dat ne-am usurat de tricouri, ne-am udat cu bere, ne-am lins (si acum ma ustura buzele) apoi am plecat.
Zilele trecute am fost informat ca noi (eu, Andrei, Ovidiu) suntem ”curve si stricate”. Aseara am hotarat sa fim asa. Ca doar deh’ un renume nu il castigi asa usor, right? Asa, ca nota informatiav avem si diploma:
Aceleasi persoane (gay) care au “competenta” de a spune despre X si Y ca este asa si pe dincolo iti zambesc in fata si “se bucura” ca te vad. Forte mult… nu asa putin. Niciodata nu am inteles duplicitarismul. Apoi mi se rupe de cine ce spune. Nu suntem persoane de varsta a treia ca sa mergem intr-un club gay si sa stam la o barfa mica despre muzica clasica, retete si vecina despre barbatul vecinei de la patru. Noxele acustice din cluburile gay sunt prea accentuate pentru a face asa ceva… si-apoi ma simt ok cu prieteni neprefacuti, care nu vor p**a cu orice pret… cu care imi petrec timpul. Mda… cred ca pe langa faptul ca suntem “curve si stricate” mai suntem si lesbi. Mda, nah asta este.
Nu stiu, m-am tot gandit… ce ar trebui facut la un chef gay? Sa stam rezemati de un perete si sa aruncam cu privirea? Sa platim bauturi la pustanii intalniti cu cateva ore inainte prin parc? Sa mergem la unii si altii cu bancuri cum ca “te cunosc de undeva!?..?” Gooood, am deja o mama si un tata… what the f**k? La fel cum ma pot distra undeva unde ma simt bine, fie si un club gay, tot asa apreciez o cina cu cineva, o noapte alba la povesti cu un prieten, opera si teatrul and so on. Dar nu apreciez in schimb oamenii care tind sa se transforme in niste “carcase” pe care poti vedea doar nume de firme, sau oamenii care nu ies din casa daca nu au parul coafat si daca poseta nu se asorteaza cu incaltamintea si care altceva nu au de facut decat sa comenteze la adresa altora.
Fiecare are mentalitatea lui si cui nu ii convine ceva nu are decat sa isi vada de puluka lui si de viata superba si “dreapta” de care are parte (sau doreste sa aiba parte). Mie imi place sa exprim ceea ce simt si nu pot fi un refulat cu un comportament “de societate”. Ma f*t in ea de societate. Nu ma imbraca si nu imi da bani societatea.
Asa ca nota de incheiere, multumesc tuturor care ne-au acordat titlurile sus mentionate. Ma mandresc cu aceste “titluri”, onorabile de altfel. Mai bine asa decat o pensionara caruia ii curg balele pentru o vreme de demult apusa.
O zi sublima!
Robert
Gelozia este o relatie in trei, in care oricare doua persoane luate au o relatie complicata care se joaca pe cel putin doua planuri – unul real si unul imaginar.
In plan real, aceste doua persoane se intalnesc, au tot felul de actiuni, experiente pe care le parcurg impreuna. In plan imaginar fiecare isi construieste o anumita fantezie fata de celalalt, fata de ceea ce reprezinta acesta. Aici imaginea este mereu imbogatita cu tot felul de elemente proprii prin care o imagine mai veche capata consistenta.
In sens restrans putem spune ca gelozia presupune ca o persoana sa considere ca intre partenerul sau si o terta persoana sa existe o relatie de atractie. Nu putem vorbi despre gelozie daca nu presupunem ca exista o anumita atractie intre o persoana si alta. Dar in ce plan se produce aceasta atractie?
Daca exista o atractie in plan real, atunci gelozia poate fi interpretata ca o reactie la ceea ce este in adevar. In acest caz putem vorbi de o justificare a geloziei prin pierderea interesului si atractiei partenerului fata de celalalt si reorientarea catre un tert.
Eva a gasit sarpele si si-a permis placerea marului, ceea ce nu mai poate sa fie schimbat si implicit renuntarea la paradis este urmarea logica. Iar in acest caz, paradisul este echivalent cu spatiul psihologic al cuplului care functiona ca o stare de bine. Daca dupa degustarea marului, cei doi ar fi ramas in rai, acesta nu ar mai fi fost la fel. Coborarea din rai echivaleaza aici cu un nou inceput. Un inceput mai greu, deoarece aceasta separare se produce la o varsta.
Gelozia este aici echivalenta cu incapacitatea de asumare a situatiei. Intreaga responsabilitate este proiectata asupra celuilalt si nu asupra relatiei, ceea ce face ca cei doi sa functioneze intr-un plan extremist in care exista o victima si un vinovat. In fapt exista trei vinovati si trei victime.
Pe alt plan, atractia este instantanee si nefundamentata intotdeauna pe modul in care arata o persoana. Totusi o persoana care ne “aprinde” imediat poate foarte usor sa stinga acele flacari daca nu este potrivita din alte puncte de vedere. Exista, cu toate acestea, momente cum ar fi vacantele sau consumul de alcool (concomitente, pentru cel mai puternic efect), cand celorlalte voci le ia ceva mai mult timp ca sa fie auzite. Aventurile scurte tind sa fie conduse in primul rand de vocea instinctiva.
Suntem atrasi si reactionam in mod diferit. Musculatura, privirea, personalitatea, caracterul, vocabularul, inaltimea, fundul si nu in ultimul rand varsta sunt factorii ce constituie un amalgam care, in proportii diferite, da formula frumusetii. Suntem atrasi de cineva la fel de atragator fizic ca si noi. Dorinta de a gasi cel mai atractiv partener genereaza o nivelare a selectiei. Gasim pe cineva placut din punct de vedere estetic, dar nu atat de mult incat sa poata gasi pe altcineva mai bun decat noi. Atunci cand vedem impreuna barbati si femei, dintre care unul este mult mai atragator decat celalalt, presupunem ca trebuie sa existe altceva pentru a stabili egalitatea – bani, putere sau personalitate.
Acest triunghi, frumusete – atractie – gelozie, ne face sa avem stari ciudate si imprevizibile, sa renuntam uneori la principii, sa mergem mai departe decat ne este permis. Poate e bine ca uneori sa lasam partea animalica sa iasa in evidenta si sa ii dam ascultare… doar daca pilonii de rezistenta ai vietii noastre nu sunt asa de rezistenti incat sa ne simtim “preafericiti” cu viata pe care o avem.
E 6 si ceva dimineata si mi-am verificat mail-urile, nimic interesant, am facut o kestiune pentru link-uri spre un alt site de-al meu. Mi-a sarit dinou privirea pe un mail ce il primisem ieri. Este vorba de un cuplu lesbi. Citez:
“Salutari Robert
Am ajuns acasa… in sfarsit! Uf! Ce bine! Dar… am constatat ca la mine in frigider incepe neantul…! Nexam papa! Asta e bomboana de pe coliva!
Asadar… am inlocuit (temporar) papa cu o bere si o, doua, trei… tzigari si am deschis calcu…
Nu stiu… simteam nevoia sa-ti scriu dupa ce, binenteles ti-am citit ultimele posturi…
De fapt vroiam sa-ti impartasesc faptul ca ieri am avut o zi de kakat! Zi care, binenteles, are si va mai avea (nu pt mult timp sper!) ecouri!!!
Ieri, I**** a aflat ca cei la care lucreaza doresc incetarea raporturilor de colaborare! (ca sa vorbesc in termenii “atat de apreciati”) Acum e la birou si vorbeste cu “al mare”…, iar io turbez acasa asteptand sa aflu ce si cum urmeaza sa se intample!
Robert, este absolut INFECT vis a vis de ce se intampla in tara asta! (care de altfel, la modul cel mai sincer, imi este tare draga!)
Adica… stai si te chinui 6 ani in facultate (vorbim de medicina) cu mancare de la mama, cu sarbatoare atunci cand iti permiti sa iesi la un suc la Mc Do, cu nopti nedormite calare pe carti in caminele din regie unde gandacii iti pot servi in loc de tocanitza etc, etc,… Apoi te mai chinui 5 ani in rezidentiat pe un salariu de (si aici retine te rog) 5 mil. pe luna!!! Iar apoi, daca se indura vreun senator sa scoata la concurs niste posturi in vreun spital mancat de mucegai, reusesti MINUNEA! Devii doctor practicant (specialist!!!) cu fastuoasa suma, drept salariu, de 7 milioane pe luna! Voi oropsiti ai sortii!!! Veniti sa mancati din leafa mea! Statul roman imi apreciaza calificarea si munca de dobitoc pe care, cu dedicatie, am sustinut-o 11 ANI!
Imi vine sa pun o mare bomba la sediul guvernului!!!!!!!!!!!!
Si acum sa ma calmez… Drept urmare… I**** s-a “prostituat” pe la diverse firme cu specific medical ca sa-si poata cumpara sucul de la Mc Do in fiecare zi!!!
Cam asta e… Stiu ca lucrurile se vor rezolva! Poate asta reprezinta shutul in poponetz ca sa ne mobilizam si sa facem ceva pt noi! Recte… sa fim proprii nostri stapani.
Asa… Simteam nevoia sa-ti spun lucrurile astea… Merci
Va pupic pe amandoi! Salutari lui Andrei si…
SA FITI IUBITI!”
Locul multora dintre noi nu este in tara asta idioata, unde daca te bagi in sistem ti-ai semnat contractul de moarte. Ma bucur enorm ca nu e cazul meu. Ma bucur de asemenea ca am aruncat anii de facultate sa pot face ceea ce fac acum. Ma f*t in ea carte de munca si asigurari de sanatate si pensie si tot … merit o viata si nu un gunoi de viata. Adevarul este ca decat sa lucrez in Romania in domeniu, mai bine in USA ca orice altceva. Macar acolo ai o sansa pe cand aici nada. Nu mai pun la socoteala posibile cazuri de discriminare.
O zi calda!
Robert
Ma gandeam sa scriu cate cave despre Vista, faimosul sistem de operare ca tot il pomenisem in ultimele zile. Imi fierbe in oala ceva cu carne de porc (da stiu ca are colesterol, dar cum am mai zis… eu chiar vreau sa mor mai repede… de aia si fumez ) si am timp sa scriu cate ceva.
M-am razgandit, nu mai scriu nimic despre Vista. Ma gandeam sa vorbesc despre amici, prieteni si prietenie. De-alungul timpului am cunoscut foarte multi oameni, majoritatea mi-au devenit amici si foarte putini prieteni. Nush’ mie mi-e greu sa imi fac prieteni, in sensul ca nu pot avea relatii bune cu cineva cu care nu sunt pe aceeasi lungime de unda, cu un om care are o mentalitate, caracter foarte diferit de al meu.
Cea mai buna prietena a fost Ramona, o tipa pe care am cunoscut-o in anii de liceu, ne-am inteles superb in anii facultatii si in anii ce au urmat. Imi aduc aminte cu drag, ca intr-o seara, chiar la inceputul relatiei mele cu Andrei a aparut la mine cu o farfurie de cartofi prajiti, ochiuri si gogosari murati… apoi betiile pe care le-am tras impreuna, noptile de invatat pentru examene, Budapesta, iesirile la trei noaptea. Evident, a plecat in USA anul trecut, vorbim doar la telefon. Oricum ma bucur pentru ea, ii este mult mai bine acolo decat i-ar fi fost aici.
Am un defect… iert dar nu uit… si acesta a cauzat ca multe amicitii, prietenii sa se distruga. Merg pe ideea ca daca un om e capabil de ceva o data, e capabil si a doua oara, oricum… mereu pornesc cu incredere si devotament…. totul pana la proba contrarie. Cu gay nu am avut niciodata relatii foarte bune caci aproape de fiecare data trebuia sa existe ceva legat de sex… si intr-o prietenie nu cred ca are loc si sexul… nush… nu mai e acelasi lucru. Apoi cand ajung sa cunosc pe cineva foarte bine nici nu cred ca as fi capabil sa ma uit la acea persoana ca la o bucata de carnitza…
Prieten cred ca inseamna un om pentru care nu ti-e lene sa te trezesti la 3 noaptea, un om pe care il respecti pentru ceea ce este, pentru valorile lui mentale. Evident, kestia tre’ sa fie reciproca si nu unidirectionala. Recunosc, ma socheaza un lucru: in lumea gay nu prea am vazut prietenii foarte stranse… atatea vorbe fara rost… imi imaginez o jungla plina cu animale unde fiecare lupta doar pentru a supravietui sau pentru teritoriu. In fine…
Apreciez foarte mult sinceritatea oamenilor, adevarul, transparenta si cum multi nu cunosc adevarata valoare al acestor cuvinte… pica din start. Viata sociala fiind un factor important in vietile noastre e nevoie bineinteles sa facem si exceptii… nimeni nu va fi exact asa cum vrem, nu?
Eram curios sa aflu ce intelegeti voi prin prietenie si prieteni… se pot numi oare prieteni cei cu care ne vedem intr-o anumita zi a saptamanii la o betie? (Doar atunci… ) Se poate sau nu face sex cu un prieten…. e recomandat?
Cu drag,
Robert
